Ioan Rus: Master Planul general de transport nu ţine cont de dorinţele politicienilor noştri, ci de nevoia de dezvoltare

Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a menţionat, la Cluj-Napoca, vineri, că Master Planul general de transport reprezintă rezultatul unei analize ”absolut ştiinţifice” elaborate de cea mai mare companie din lume specializată în domeniu. Rus a spus că documentul este unul strategic şi relevă o serie de chestiuni legate de transportul rutier, avînd la bază, printre altele, timpii de întîrziere şi nevoia de interconectivitate între o zonă sau alta a ţării atît în prezent cît şi în viitor în perspectiva dezvoltării economice.

‘’Acest document nu ţine cont de dorinţele politicienilor noştri ci de nevoia de dezvoltare. În prezent este supus dezbaterii publice, iar la sfîrşitul lunii noiembrie, printr-o decizie a Guvernului, va fi transformat în Programul Operaţional de implementare a Master Planului de Transport, devenind document oficial finanţat atît de Guvernul României cît şi de Uniunea Europeană’’, a spus Rus.

Ministrul a adăugat că după această etapă vor fi selectate priorităţile, urmînd să se cunoască date concrete despre începerea lucrărilor de infrastructură.

Rus a ţinut să sublinieze că la selectarea priorităţilor se va ţine cont de problemele sociale şi economice din toate zonele României. El a dat ca exemplu Moldova, arătînd că această zonă trebuie legată cu prioritate de Transilvania, prin autostrăzi, pentru că în caz contrar vor fi probleme sociale mari, deoarece judeţele din estul ţării se vor menţine la un nivel scăzut de dezvoltare. Rus a spus că legătura dintre Transilvania şi Moldova poate fi făcută prin două autostrăzi, prima fiind Braşov – Bacău, iar cea de-a doua care să pornească de la Iaşi şi să ajungă la Autostrada Transilvania.

“Pe autostradă noi avem de rezolvat toată ţara, cînd vom prioritiza în Programul Operaţional. Avem o problemă gravă cu tot ce înseamnă Moldova. Dinamica de dezvoltare a judeţelor din vestul ţării este mai mare decît a celor din est, iar dacă nu facem nimic şi nu prioritizăm o legătură între Moldova şi Transilvania, judeţele de acolo se menţin la un nivel de dezvoltare scăzut şi cu probleme sociale mari. Este inadmisibil pentru un stat naţional. Această legătură se poate face prin autostrada Braşov – Bacău şi una pe deasupra care merge de la Iaşi şi se opreşte pe Autostrada Transilvania. De îndată ce se termină dezbaterea publică a Master Planului pe transport şi vom avea Programul Operaţional, la finele lunii noiembrie, atunci prin acest program vor apărea şi prioritizările”, a spus Rus.

Cît priveşte zona Transilvaniei şi partea de Vest a României, Rus a spus că acestea vor fi legate de celelalte regiuni ale ţării şi de Occident peste aproximativ doi ani de zile. ‘’Timişoara va fi legată de Arad, iar apoi venim pînă în Sibiu după ce se va termina şi porţiunea dinspre Orăştie. Dacă în doi ani rezolvăm Cîmpia-Turzii – Ogra şi Nădăşel – Suplacu de Barcău-Borş am avea, atunci, unde să aducem şi sudul şi estul ţării ca să-l conectăm prin Europa. De rezolvat ar rămîne Tîrgu Mureş-Braşov, iar aici caut soluţii de finanţare. Cluj-Borş va fi legat, după ce se va finaliza şi Gilău-Nădăşel, iar acum se lucrează la tronsonul 3 şi 4 la porţiunea Turda-Sebeş, iar loturile 1 şi 2 sînt în litigiu, dar pînă în iarnă se finalizează, astfel Clujul va fi legat şi de Nădlac”, a declarat ministrul.

Cît priveşte legătura pesta Carpaţi cu Muntenia şi cu Moldova, Rus a spus că acest lucru va fi asigurat printr-un drum expres Piteşti-Sibiu, autostrada Comarnic Braşov, autostrada Braşov-Bacău şi drumul expres Iaşi – Tîrgu Mureş.

Ministrul a ţinut să explice că la ora actuală încă nu se ştie de ce efort financiar e nevoie din bugetul de stat pentru realizarea proiectelor de infrastructură prevăzute în Master Planul de Transport. În schimb, ministrul a dat asigurări că în următorii şase ani, România va beneficia de peste şase miliarde de euro de la UE, care vor fi cheltuiţi la construirea de autostrăzi şi drumuri expres. „În perioada 2014 – 2020 din fonduri europene vom cheltui circa 6 miliarde de euro pentru acest masterplan”, a precizat Rus. „Noi avem de cheltuit circa un miliard şi jumătate de euro din exerciţiul financiar 2007-2013, pentru că nu am putut să-i cheltuim, rata de absorbţie fiind foarte mică. Noi vom începe exerciţiul financiar 2014-2020 abia în 2016. În total, vorbim despre 6-8 miliarde de euro”, a mai explicat Rus. Ioan Rus a ţinut să arate că şi transportul feroviar din România trebuie repus în drepturile sale.

‘’Lipsa de finanţare pentru infrastructura feroviară din România în ultimii 20 de ani este de un miliard de euro. De aceea, trenul are o viteză comercială de 20 de km pe oră şi nu face faţă concurenţei’’, a punctat Rus, precizînd că şi infrastructura feroviară trebuie adusă la un nivel la care transportul feroviar să fie avantajos. El a dezvăluit că în acest sens săptămîna viitoare vor avea loc discuţii cu o companie chineză pentru realizarea unei linii de tren de mare viteză pe ruta Bucureşti-Iaşi, cu posibilitate de extindere pînă la Chişinău.

‘’În 15 octombrie avem prima discuţie solidă cu o companie chineză. Va fi o discuţie cu experţi, pentru că studiul de fezabilitate pentru o linie de tren de mare viteză nu e acelaşi cu studiul pentru o cale ferată normală. Ce avem noi în studii trebuie reactualizat de către cei care ar intra în această competiţie, de la cei 160 km pe oră, maximum ce avem noi, cînd arată într-un fel infrastructura, la 300 de km pe oră, cînd e un alt studiu de fezabilitate şi un alt proiect tehnic. Experienţa noastră de a face proiecte pentru trenuri care merg cu 300 de km pe oră nu este extrem de mare”, a precizat Ioan Rus. Potrivit ministrului, există posibilitatea ca linia de mare viteză să fie prelungită pînă în Republica Moldova, la Chişinău.

“Discuţia pe această variantă a fost Bucureşti-Iaşi şi dacă şi Guvernul Republicii Moldova va achiesa la o astfel de negociere să se facă Bucureşti-Chişinău”, a completat ministrul Transporturilor.

C.P.