Interviu cu secretarul de stat pentru afaceri europene din MAE, Gabriela Ciot: România a îndeplinit cu succes rolul de facilitator al dialogului(II)

România a încheiat, recent, primul său mandat la președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, într-un context  politic special, marcat de Brexit, alegeri europarlamentare  și negoceri pentru noul cadru fianciar multianual sau politica agricolă comună. În acest context, ziarul Făclia de Cluj a stat de vorbă cu secretarul de stat pentru afaceri europene din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, clujeanca Gabriela Ciot pentru a vedea ce a însemnat această experienţă pentru România. În ediţia de astăzi puteţi citi partea a doua a interviului realizat cu oficialul MAE.

Rep: Care au fost cele mai dificile teme pe care a trebuit să le gestioneze țara noastră pe parcursul celor șase luni de mandat la șefia Consiliului UE?

Gabriela Ciot: Provocările au fost multiple, întrucât întreg contextul european și internațional a fost unul complex.

Pe agenda europeană au fost și sunt în curs multe dosare, cu mize deosebit de importante și impact multisectorial și pe termen mediu și lung, precum procesul în derulare pentru negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual sau procesul care s-a declanșat pentru prima dată (Brexit) definit constant de incertitudine, pentru a da un răspuns scurt și la obiect cu privire la substanța unora dintre dosare.

În același timp, dacă ținem seama de procesul decizional european, de rolul Președinției de facilitator de consens, de diversitatea poziționărilor naționale și de sensibilitatea multora dintre acestea, de obiectivul fiecărui Stat Membru care votează în Consiliu și de interesele grupurilor politice din Parlamentul European, fiecare urmărind îndeplinirea mandatului, este greu de spus cu cât este mai dificil sau mai puțin dificil un anumit dosar.

Totodată, trebuie să se țină seama de faptul că un factor esențial în calificarea gradului de dificultate a unor dosare este timpul. Or, Președinția României la Consiliul UE a trebuit să gestioneze astfel de dosare sub o presiune extraordinară, în termeni practici/de calendar și politici, dată de încheierea mandatului Parlamentului European, cu schimbările instituționale în consecință și de preocuparea asigurării unui bilanț pozitiv la încheierea legislaturii europene.

Nu trebuie ignorată, în cele din urmă, constatarea obiectivă că, Președinția României la Consiliul UE, survenind la finalul legislaturii europene, a trebuit să continue gestionarea unor dosare preluate de la Președințiile anterioare și care tocmai din acest motiv, al dificultății de a fi convenite la nivelul Statelor Membre sau în dialogul politic cu Parlamentul European, nu au putut fi încheiate și au fost succesiv transferate de la o Președinție la următoarea, în diverse etape de negociere. Prin urmare, dosarele dificile nu au fost puține.

Cu toate acestea, în lunile de mandat parcurse, Președinția României la Consiliul UE a reușit să arate că a fost capabilă să adopte decizii, să încheie sau să avanseze negocierile pe multe dosare europene, unele cu impact și vizibilitate mai mare în plan public, altele mai puțin mediatizate, dar la fel de importante.

În plus față de aspectele și dosarele menționate anterior, aș dori să punctez dosarul Brexit – unul dintre cele mai dificile dosare de gestionat pe fondul gradului ridicat de incertitudine care a marcat acest proces și l-am tratat cu prioritate.

În condițiile în care la începutul Președinției exista un termen clar pentru formularea unor decizii și adoptarea unor măsuri concrete pentru evitarea unui scenariu „no-deal”, Președinția României a Consiliului UE a reușit adoptarea accelerată a măsurilor legislative (13 propuneri legislative finalizate) care să permită limitarea efectului negativ al unei retrageri fără acord a Marii Britanii.

Desigur, fiecare dosar european are anumite particularități și sensibilități. Președinția României a Consiliului UE a făcut eforturi ca pe durata mandatului său să se realizeze progrese care să contribuie de o manieră substanțială la avansarea agendei europene pe toate palierele de interes pentru cetățeni.

Rep: Cât de mult disputele politice interne au afectat mandatul României?

Gabriela Ciot: Întotdeauna politicul determină într-un fel sau altul (pozitiv sau negativ). Deciziile sunt întotdeauna politice, la fel și negocierile – trebuie să țină cont de cadrul socio-politic și cultural în care se realizează.

Mandatul României, așa cum precizam și la începutul interviului, a fost o muncă de echipă, în care Bucureștiul și Bruxelles-ul au lucrat împreună neîntrerupt. Momentul exercitării Președinției a fost unul atât de dinamic și solicitant, încât atenția și energia au fost concentrate exclusiv pe obținerea de rezultate concrete în beneficiul direct al cetățenilor europeni.

Am livrat cu motivație și curaj rezultate și soluții concrete care au fost apreciate de instituțiile europene și de partenerii noștri și am reușit să îmbunătățim considerabil imaginea României la nivelul Uniunii Europene!

Rep: Cum poate fi folosită experiența dobândită de România la șefia Consiliului UE pentru rezolvarea celor două dosare vechi de mai bine de zece ani: ridicarea MCV și intrarea în Schengen.

Gabriela Ciot: Unul dintre obiectivele noastre în postura de Președinție a Consiliului UE a fost acela de a acționa în calitate de mediator imparțial/ honest broker pentru avansarea agendei europene în beneficiul tuturor statelor membre și cetățenilor europeni.

Pe durata exercitării mandatului de Președinție Rotativă a Consiliului, România a îndeplinit cu succes rolul de facilitator al dialogului și negociator imparțial între statele membre și instituțiile europene în negocierile gestionate, aspect reflectat în rezultatele consistente pe care le-am obținut pe parcursul mandatului.

Sperăm că acest succes are potențialul să genereze un capital suplimentar de încredere în raport cu România în rândul partenerilor europeni și să contribuie la consolidarea poziției noastre de ansamblu în cadrul Uniunii, pe toate dosarele.

În privința Schengen, Președinția României la Consiliul UE a avut ca prioritate de bază consolidarea securității interne a UE, a securității frontierelor externe ale Uniunii, obiective care contribuie implicit la consolidarea spațiului Schengen.

Astfel, din postura de Președinție, am reușit să avansăm decisiv negocierile între co-legislatorii europeni în privința unor dosare cu relevanță deosebită pentru consolidarea securității interne a Uniunii și a Spațiului Schengen, respectiv: Interoperabilitatea sistemelor de informații la nivelul UE, extinderea mandatului Agenției Frontex, îmbunătățirea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere emise membrilor de familie ai acestora sau amendarea Codului Comunitar de Vize.

Adoptarea, pe durata Președinției României a Consiliul UE, a acestor propuneri legislative cu impact direct asupra consolidării Spațiului de liberă circulație, constituie o dovadă incontestabilă a angajamentului țării noastre pentru întărirea securității în interiorul UE și reluarea funcționalității depline a Spațiului Schengen.

Să sperăm că aceste rezultate vor contribui la accelerarea unei decizii privind aderarea României la spațiul Schengen, mai ales că România participă ca membru Schengen de-facto la aceste inițiative și contribuie direct la efortul comun de consolidare a securității interne a Uniunii.

Guvernul României și-a reafirmat deschiderea pentru un dialog constructiv cu Comisia Europeană pe tema Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Se observă că și la această oră discuțiile despre înțelegerea și funcționarea statului de drept la nivelul UE sunt în evoluție. Chiar recent, președintele desemnat al Comisiei Europene a venit cu câteva propuneri.

Guvernul României va continua cooperarea cu instituțiile și partenerii europeni pentru a atinge obiectivul finalizării MCV, acest dosar aflându-se în competența și gestionarea Ministerului Justiției.

Rep: Cum ar trebui să se poziţioneze România în cadrul negocierilor pentru portofoliu la nivelul Comisiei Europene astfel încât să obțină un domeniu important?

Gabriela Ciot: Procedura de desemnare a portofoliilor comisarilor europeni face parte dintr-un proces complex, în care președintele ales al Comisiei Europene are un rol important.

După cum ați văzut și din declațiile publice, autoritățile române sunt în curs de procesare a acestui subiect și sperăm ca negocierile să ducă la un optim mulțumitor pentru România.

Interviu realizat de Cosmin PURIŞ