Intervenţia ambulanţelor la accidente, întârziată de bordurile montate pe mijlocul drumurilor

Parapeţii şi bordurile montate de CNADNR pe mijlocul unor drumuri naţionale, pe post de separatoare de sensuri, reclamate deja de nenumărate persoane şi entităţi, pe lângă că pun în pericol siguranţa participanţilor la trafic, încurcă nepermis intervenţia echipajelor de urgenţă, în caz de accident.

La fel ca şi comandantul ISU Cluj, col. Ion Moldovan, medicul şef UPU-SMURD din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă, dr. Adela Golea spune că, din cauza acestor separatoare, intervenţia ambulanţelor în caz de accident este, adesea, întârziată.

„Uneori – declară dr. Golea -, drumurile până la accident sunt blocate de maşinile care au venit după acel accident şi care formează coloane, iar culoarul de mijloc pe care îl utilizau maşinile de ambulanţă pentru a trece nu mai există, datorită separatoarelor montate de CNADNR. Apoi, lungimea acelor separatoare obligă ambulanţele să piardă timp preţios, pentru că sunt nevoite să meargă până la capătul lor, ca să poată întoarce şi intra pe sensul opus de mers, dacă accidentul este de cealaltă parte a drumului pe care vin ele”.

Dr. Golea aminteşte aici cazul accidentului de la Vâlcele, când intervenţia echipajului a fost întârziată de amenajările respective. „În cazul de la Vâlcele era vorba de o politraumă, pe care cu cât o asişti mai repede, cu atât şansele victimei sunt mai mari. Dacă omul acela are sânge în torace, cu cât îl drenezi mai repede, cu atât îi dai, mai mult, o şansă. Cu cât acţionezi mai târziu, cu atât şansele scad, deoarece pacientul poate intra inclusiv în stop cardio-respirator. În cazul unor accidente, uneori nu contează minutele, ci contează secundele” – declară dr. Golea.

Medicul şef UPU-SMURD aminteşte totodată şi presiunile făcute, uneori, asupra echipajelor de către oamenii aflaţi la locul accidentului, aceştia din urmă fiind revoltaţi de faptul că ambulanţele au mers până la capătul separatoarelor, ca să întoarcă şi să revină pe banda opusă de mers, sau, altădată, că echipajele nu au sărit peste parapeţi, ca să ajungă mai repede la victimă.

„Nu se poate face aşa ceva. Sunt nişte reguli, nişte condiţii de siguranţă care trebuie respectate şi în ceea ce priveşte echipajele de intervenţie. Dacă treceau, îşi puneau viaţa lor în pericol. Pe de altă parte, să treci cu un pacient cu politraumă peste  obstacole înseamnă să-i pui din nou viaţa în pericol” – declară medicul şef UPU-SMURD Cluj, dr. Adela Golea.

În opinia sa, o evaluare a impactului acestor amenajări asupra victimelor în cazul unui accident rutier, dar şi a impactului asupra acţiunilor de salvare este absolut necesară.

Inspectorul şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Avram Iancu”, col. Ion Moldovan, declara şi el, într-un interviu acordat de curând ziarului Făclia, că bordurile montate de CNADNR pe mijlocul drumurilor încurcă maşinile care se grăbesc la intervenţie. „Vă spun sincer că îmi este groază, de fiecare dată când echipajele noastre pleacă spre Vâlcele, la gândul că întâlnesc vreun mijloc de transport care se deplasează mai greu, pentru că vor trebui să intre pe contrasens sau să escaladeze bordura, pentru a ajunge cât mai repede la caz. Şi, cum aţi spus dvs, mergând noaptea, nu vezi. E ceaţă, e întuneric… Cum este şi în Feleac: uneori este ceaţă acolo, când cobori; ai prins mâzgă, ai intrat cu o roată în bordură…, te-ai răsturnat” – declara comandantul ISU Cluj.

M. TRIPON