Încotro se îndreaptă UE după mai 2019

Jurnaliști, experți în comunicare și reprezentanți ai societății civile din mai multe țări ale Uniunii Europene s-au reunit săptămâna trecută în orașul bulgar Veliko Târnovo pentru a dezbate aspecte legate de viitorul Uniunii Europene. Evenimentul a fost organizat de Centrele Europe Direct, fiind inițiat în contextul în care în mai 2019 au loc alegeri europarlamentare. Din România, singurele instituții de presă care au avut reprezentanți la acest eveniment au fost cotidianul local Făclia de Cluj și ziarul Adevărul. Cele două publicații au fost desemnate să trimită fiecare câte un jurnalist la conferința intitulată „Europa-încotro se îndreaptă după mai 2019” ca urmare a articolelor publicate în acest an pe tema Uniunii Europene.
Discuţiile purtate de participanţii la reuniunea de la Veliko Târnovo s-au axat pe ce trebuie să facă Uniunea Europeană după mai 2019. Astfel, Brexitul, migraţia, limba oficială a UE, discrepanţele dintre ţările membre şi Europa cu două viteze au fost câteva dintre temele atinse. În prelegerea intitulată „Alegerile Europene, cetăţenia europeană-noua realitate politică şi provocările în Europa”, profesorul universitar Todor Gulanov din cadrul Universităţii din Târnovo a arătat că în opinia sa reducerea birocraţiei la nivelul UE ar face o Europă mai atractivă. Universitarul bulgar a avertizat că la ora actuală Uniunea Europeană nu e dezvoltată echilibrat, subliniind că o Europă cu două viteze nu va ajuta la eurointegrare. „Sunt diferențe mari în standardele de viață iar dacă vom merge la viteze diferite nu va ajuta la eurointegrare. Cred că Uniunea Europeană ar trebui să diminueze aceste diferențe. Dacă vrem o Uniune Europeană stabilă, trebuie să oprim inegalitățile care duc la mutări Est-Vest”, a spus Todor Gulanov.
Profesorul bulgar crede că pentru a evita apariţia a două Europe ar trebui ca ţările mari să facă eforturi mai puternice în direcţia sprijinirii ţărilor sărace. „E singura opţiune ca să nu avem două Europe”, a spus universitarul. Acesta a mai semnalat că o problemă majoră cu care se confruntă ţările de la periferia Uniunii Europene e legată de deficitul forţei de muncă. „Libertatea de mişcare a dus la scăderea populaţiei în ţările de la periferia UE, acestea confruntându-se cu un deficit major de forţă de muncă”, a afirmat Todor Gulanov. O altă temă adusă în discuţie de universitarul bulgar a vizat conceptul privind „Europa naţiunilor”. Profesorul de la Universitatea din Veliko Târnovo este de părere că în cazul în care se va recurge la acest model nu se va mai putea vorbi de state naţionale. „O regiune nu va fi identificată cu o țară. Pe de altă parte, trebuie să ne obișnuim că anumite țări vor rămâne doar cu numele deoarece acolo vor trăi alte naţionalităţi”, a spus Todor Gulanov.
La rândul său, Gergana Radoykova, cadru didactic la Universitatea din Sofia a ţinut să arate în intervenţia cu tema „Preşedinţia Bulgariei-ce am învăţat”, că mandatul ţării sale la preşedinţia Consiliului Uniunii Europene a dus la creşterea încrederii bulgarilor în proiectul european. Gergana Radoykova a spus că în cadrul unui sondaj realizat în perioada mandatului Bulgariei la preşedinţia Consiliului UE, 59 la sută dintre cetăţenii acestei ţării au răspuns DA la întrebarea „Doriţi ca Bulgaria să rămână în UE”. „Bulgarii au mai multă încredere în instituţiile europene”, a conchis Gergana Radoykova.

C. PURIŞ