INCDTIM Cluj-Napoca: specialişti cu înalt nivel de expertiză, devotaţi profesiei şi prosperităţii naţionale

Directorul general al INCDTIM Cluj-Napoca, dr. ing. Adrian Bot: România face Europei, prin INCDTIM din Cluj-Napoca, know how pe izotopi stabili uşor

Directorul general al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice şi Moleculare (INCDTIM ) din Cluj-Napoca, dr. ing. Adrian Bot, a acordat un interviu cotidianului ”Făclia” în care relatează despre performanţele instituţiei, despre Secţia de 15N (Azot15) a Centrului de Izotopi Stabili Uşor, dar şi despre efortul cooptării şi menţinerii în structura instituţiei a unor specialişti motivaţi să îşi folosească din plin capacitatea profesională într-un domeniu întotdeauna inovator, menit să repună bazele unei prosperităţi economice naţionale.

Excelenţa în cercetare a devenit, la INCDTIM Cluj-Napoca, prin priceperea profesională a managerului general al instituţiei şi a colectivului, un vector al acţiunii economice româneşti, cu efecte concrete pentru o reală reconstrucţie a ţării, după trei decenii în care tot ce a fost valoros în economie s-a ruinat dramatic, în detrimentul bunăstării naţionale. La INCDTIM eşti cucerit de tinereţea colectivului de specialişti, toţi creativi – fizicieni, chimişti şi ingineri cu înalt nivel de expertiză – care lucrează cu acribie, ştiu perfect ce se întâmplă la nivel atomic în interiorul materialelor şi cum structurile atomice definesc proprietăţile macroscopice. Eşti cucerit de alocarea cu maximă eficienţă a resurselor umane, de perseverenţa tuturor celor integraţi în derularea unor proiecte majore, cu impact economic, de competitivitate şi de munca în echipe unite. Eşti cucerit, desigur, şi de dotarea tehnică de ultimă generaţie a instituţiei, care te transpune, de-a dreptul, în atmosfera ştiinţifico-fantastică a unui centru intergalactic…

Mândru de colectivul său de specialişti, directorul general Adrian Bot îşi prezintă, pe site-ul instituţiei, absolut toţi colegii, cu fotografii, situaţie unică în România. Pe site-ul INCDTIM se află şi rublica ”Personalităţi ale ştiinţei româneşti – Gândit în România”, în care se fac referiri la prestigioşii Aurel Vlaicu, Henri Coandă, George Emil Palade, Petrache Poenaru şi Victor Babeş.

„INCDTIM Cluj-Napoca, lider în furnizarea de produse şi servicii de cea mai bună calitate în cercetare, dezvoltare, inovare şi producţie, în domeniul energiei şi aplicării izotopilor stabili, mediului, sănătăţii şi calităţii vieţii, materialelor şi proceselor inovative, biotehnologiilor şi tehnologiei informaţiei, care să satisfacă cerinţele şi aşteptările clienţilor noştri.

INCDTIM Cluj-Napoca, prin promovarea consecventă a culturii calităţii, formează şi promovează o echipă de profesionişti care urmăreşte atingerea excelenţei în întreaga activitate, pentru crearea şi susţinerea avantajului competitiv pentru toate grupurile de interes: clienţi, salariaţi şi societate”, astfel îşi prezintă instituţia capacitatea sa profesională.

Reporter Făclia: În Institutul pe care îl conduceţi, de performanţă internaţională, se face cercetare ştiinţifică de înalt nivel, cu aplicaţii în sectoarele economice ale ţării. Dotările sunt de excepţie, ultramoderne, circumstanţă care a facilitat, de altfel, adjudecarea unor foarte importante proiecte cu finanţare comunitară.

INCDTIM. Secția de 15N (Azot15) a Centrului de Izotopi Stabili Ușor

Director Andrei Bot: Fiecare avantaj are dezavantaje. Şi reciproca este valabilă: fiecare dezavantaj are avantaje. O mulţime de ani, mai ales în epoca postdecembristă, nu am avut dotare aproape deloc, nu au fost bani pentru investiţii. Acum putem accesa fonduri europene pentru derularea proiectelor noastre. Din anul 2006 s-au investit foarte mulţi bani în infrastructură şi în cercetarea românească. Există o caracteristică a echipamentelor de cercetare: îmbătrânesc foarte repede – cinci ani ar fi durata de performanţă maximă a instrumentelor. Noi am început să ne dotăm în ultimii zece ani. Este dotare de ultimă generaţie, situaţie care ne-a ajutat şi în organizarea Conferinţelor Internaţionale, la sediul INCDTIM. Am aplicat politica porţilor deschise, organizând şi partea de dezbateri şi partea ştiinţifică în INCDTIM. Cercetători din toate colţurile lumii au venit să ne viziteze laboratoarele. Una este să te întâlneşti cu personalităţi de acest gen la o conferinţă şi să te lauzi cu realizările tale, şi alta este să îi primeşti la tine acasă, unde realizează, de facto, care este capacitatea ta şi de ce echipamente dispui. Toţi cercetătorii noştri ştiu să manevreze, să folosească aceste echipamente.

INCDTIM. Dotări de ultimă generaţie

Avem, aşadar, şi latura materială şi latura umană de calitate. Am reuşit să punem la cale foarte multe proiecte, prin cooperări internaţionale, tocmai datorită vizitelor unor specialişti din străinătate la INCDTIM Cluj. Suntem în top şi pentru că avem echipamente ultramoderne. Avantajul este că ne-m trezit să ne dotăm în ultima oră. Dezavantajul este că ai nevoie de timp pentru a găsi oameni cu deschidere spre educaţia necesară muncii cu aceste echipamente din institut. Pe de altă parte, trebuie să vă spun că, de regulă, cercetarea cu echipamente performante necesită foarte mulţi bani. Un aparat de ultimă generaţie consumă bani şi dacă este şi dacă nu este folosit. Aparatele care măsoară prin metode magnetice – cu magneţi supraconductori care trebuie răciţi cu heliu – din momentul în care au fost puse în funcţiune, trebuie încărcate o dată la şase luni cu heliu lichid şi o dată pe săptămână cu azot lichid. Verificările, cheltuielile anuale de întreţinere, abgradările, aşadar toate cheltuielile de mentenanţă sunt foarte ridicate. Este evident că pentru a acoperi cheltuielile mari, trebuie să lucrezi cu aceste echipamente, într-o susţinută activitate de cercetare. Dacă finanţarea cercetării este ultra deficitară, nu ai făcut nimic cu aceste echipamente şi ajungem la concluzia că am aruncat banii inutil, situaţie extrem de dureroasă pentru mine: degeaba ai dotări performante dacă nu le foloseşti. Pasul al doilea, ar fi fost să se finanţeze tot timpul şi consistent cercetarea, lucru care nu s-a întâmplat, din păcate. Un al treilea pas – care reprezintă obiectivul nostru pentru următoarea etapă – este să găsim tineri şi să îi angajăm în instituţia noastră.

Reporter Făclia: Sunt tinerii absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ tehnic superior atraşi de munca fascinantă care se desfăşoară la INCDTIM? Cum îi selectaţi, ce performanţe trebuie să aibă un tânăr pentru a deveni cercetător într-un astfel de modul ”intergalactic”, cum l-am denumit, în preambul, sub impresia dotărilor excepţionale de aici?

Director Andrei Bot: De pe băncile şcolii ies puţini absolvenţi foarte buni. Metodele de atragere a acestora spre străinătate sunt extraordinare. Fiind cu o anumită pregătire, ”copţi” cum s-ar spune, sunt imediat vânaţi de companii străine, care mai investesc puţin în pregătirea lor, cam 20% şi le folosesc apoi întreaga capacitate intelectuală şi profesională. Mirajul Vestului, plecatul în străinătate, este o adevărată nebunie pentru tineri. Foarte puţini dintre cei buni rămân în ţară. Piaţa forţei de muncă, de unde putem coopta tineri buni, este aproape vidă. Asta este marea noastră durere. Am încercat să găsim soluţii, iar una dintre ele a fost să conlucrăm cu profesorii din învăţământul preuniversitar, în programul ”Şcoala altfel”. Liceenii au venit să ne cunoască, au fost încântaţi de ce au văzut aici şi încep să apară şi rezultatele. Mulţi dintre liceeni ne spun că doresc să lucreze la INCDTIM, după terminarea Facultăţii de Fizică sau de Automatizare, de pildă. Dintre aceşti tineri putem face recrutări, pentru că vin cu ţinta sigură INCDTIM, spre deosebire de cei care au deja ţinta Vest, au devenit obtuzi şi ne spun că merg mai întâi să vadă cum este la o companie străină, şi numai dacă nu va fi bine acolo, se vor întoarce la Cluj, la INCDTIM.

INCDTIM. Dotări de ultimă generaţie

Până prin 2001, INCDTIM nu a angajat tineri. Între 2001 şi 2002 am angajat 36 de absolvenţi de învăţământ superior. Toţi au folosit INCDTIM ca trambulină şi au plecat în ţări din Vest, la finele lui 2002. Atenţie: toţi cei 36! Mulţi dintre ei şi-au făcut post/doctorate şi doctorate în străinătate şi şi-au găsit locuri de muncă. Cei care nu au reuşit să se angajeze, în fapt cei mai slabi dintre cei plecaţi, au început să se întoarcă în ţară. Dar nu revin acasă vârfurile. Şi mai este un aspect: se întorc în România cu pedigree, cu sentimentul că se deosebesc de restul profesioniştilor. În ultimii zece ani, atitudinea a fost că tot ce vine din Vest este bun şi superior calităţii date de şcoala românească. Greşit! Vin din Vest la 32-35 de ani şi emit pretenţia să îi faci direct profesori universitari. Iar după doi-trei ani, constaţi că nu confirmă standardul, că au avut, într-adevăr, rezultate în străinătate, dar acum nu mai confirmă performanţele. Sunt buni, dar nu la nivelul despre care se povesteşte. În contrapartidă, sunt cei cu şcoală românească, extrem de harnici, care au muncit aici pe brânci. Pe ei îi sprijinim în efectuarea unor stagii de specializare, de o lună sau două, în străinătate. Ei sunt învăţaţi cu munca din INCDTIM şi sunt adevăraţii profesionişti valoroşi. Paradigma aceasta că aducem tot din străinătate, că toţi sunt foarte buni, e doar parţial adevărată. Repet: cei care sunt foarte buni nu se întorc din străinătate. În schimb, cu cei foarte buni, care au plecat de la INCDTIM, au învăţat meserie aici, la noi, şi s-au dus direct foarte buni în Occident, găsind posturi pe măsură pregătirii lor, avem relaţii excelente de colaborare şi redactăm proiecte împreună. Ei ajută INCDTIM din compania în care lucrează acum. Şi nu vin cu titlul de nobleţe în buzunar, cu bastonul de mareşal în mână, să ne spună că au făcut şcoală la Oxford, că nu pot lucra la Cluj, ci numai în străinătate. Probabil este şi o defecţiune de sistem.

Reporter Făclia : INCDTIM este unicul expert european în separarea izotopilor stabili uşori, şi unicul producător mondial de 15N (Azot15)…

Director Andrei Bot: Când am preluat conducerea INCDTIM, în 2007, Secţia de 15N – Azot 15 a Centrului de Izotopi Stabili Uşor îşi sistase producţia pentru Agenţia pentru Energie Atomică de la Viena – organizaţie internaţională creată în anul 1957, sub egida ONU, care are ca principală sarcină să contribuie la dezvoltarea şi folosirea practică a energiei atomice în scopuri paşnice. Cu ani în urmă, se făceau compuşi marcaţi pentru agricultură, iar INCDTIM exporta masiv astfel de compuşi în Africa, prin Agenţia de la Viena. Acum Agenţia se ocupă de bombele din ţările arabe. INCDTIM a rămas o vreme fără obiectul muncii, nu se mai foloseau aceşti compuşi pentru agricultură, nu-i mai puteam vinde. Fusesem producător de 15N alături de alte şase fabrici din lume. Toate s-au închis. Eu am primit de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării dispoziţia să desfiinţez linia de fabricaţie şi să construiesc altceva. Din punct de vedere ştiinţific, potenţialul izotopilor stabili este enorm, iar eu am considerat că nu e bine să distrug această linie. Prin urmare, am anunţat că o trec în conservare, şi fiindcă noi fusesem singurul producător de 15N din Europa, şi pentru că nu erau excluse oportunităţi viitoare de refolosire. şi într-adevăr, nu peste mult timp, a fost iniţiat un program european de producţie de combustibil de tip nitrură de plutoniu şi nitrură de uraniu pentru reactoarele nucleare de generaţia a patra, care funcţionează numai cu 15N. Primul lucru pe care l-am făcut a fost să înregistrez 15N, să fie marcă înregistrată, pentru protecţie: „NINA 15-99“ – azot 15 pentru aplicaţii nucleare cu o puritate minimă 99%. Pasul următor a fost îmbunătăţirea întregii secţii. Acum producem în mod curent 15N. Suntem singurii din lume care producem 15N de precizie nucleară. Secţia care trebuia să fie închisă a devenit vârful de lance al INCDTIM. Ministrul mi-a spus că „am avut noroc”. Eu i-am răspuns că îmi place să credem că am avut viziune. Acum suntem parte într-un proiect european avangardist, proiectul ASGARD, prin carte se construieşte o fabrică europeană de izotopi stabili uşor, în Sardinia (Italia), la Monte Sinni. Noi, INCDTIM, suntem echipa care face partea de know how (a şti cum). Subliniez: România face Europei know how pe izotopi stabili uşor… grămada asta de fier vechi a României… INCDTIM şi-a îmbogăţit expertiza şi cu alte tehnologii, cum ar fi termodifuzia şi distilarea criogenică, diversificând şi gama izotopilor cu alţi produşi, de la bor şi litiu, până la carbon, krypton şi gaze nobile.

Ţelul INCDTIM este să ne lăsăm urmaşi, pentru că noi, vechea gardă, avem acum o vârstă respectabilă. Îmi place să spun că din angajaţii actuali ai INCDTIM, 227 în total, eu am cooptat în structură 98 de tineri, pe partea de cercetare. În zece ani, eu am angajat 98 de tineri, practic jumătate din institut este adusă de mine. Asta este cea mai mare realizare.

Reporter Făclia: Sunt, prin urmare, perspective încurajatoare pentru anul 2018, la INCDTIM.

Director Andrei Bot: Obiectivul esenţial al INCDTIM este să producă rezultate pentru mediul economic, prin cercetătorii săi. Dacă nu reuşim să ne punem la punct partea de forţă umană, atunci toate investiţiile pe care le-am făcut, înnoind acest institut, sunt zadarnice. Pentru 2018 perspectivele sunt bune. Dispunem de echipamente performante, avem o echipă dedicată muncii de calitate. Ne dorim, desigur, să beneficiem de o finanţare mai serioasă, ne dorim să nu se schimbe lucrurile în rău. Dacă finanţarea va fi aşa cum se preconizează în acest moment, şi dacă luăm în calcul şi proiectele câştigate de noi, vom avea fonduri pentru următorii trei ani, iar obiectivul nostru principal va fi creşterea numărului de posturi. Ne-am propus ca în 2018 să angajăm 20-25 de oameni. Angajarea pe posturi de cercetători a 10% din personal este o ţintă ambiţioasă, care trebuie să aibă rezultate concrete pentru mediul economic.

Amintesc, în acest context, că o delegaţie compusă din 50 de deputaţi din Parlamentul European a venit la INCDTIM pentru a cunoaşte la faţa locului proiectele noastre de succes. Este, întra-devăr, o chestiune de mândrie şi de certă vizibilitate pentru instituţie. Preocuparea noastră esenţială în clipa de faţă este legată de latura umană, de cooptarea în colectivul nostru de profesionişti capabili, devotaţi, care să dezvolte noi şi noi proiecte de cercetare aplicativă ale INCDTIM. Să lucreze umăr la umăr cu noi, cu responsabilităţi de cercetare. Este ca şi un rezidenţiat în medicină, unde medicul învaţă meserie la patul bolnavului. La noi ”bolnavul” este aparatul şi tema de cercetare. Efortul unui debutant este mare, dar trebuie să fie conştient că nu poate lucra singur.

Noii angajaţi trebuie să fie pregătiţi, aici, de seniori, de colegii mei. Ar fi dureos ca noi să îi pregătim doi/trei ani şi pe urmă să ne trezim că vor să plece în Vest. Dacă nivelul de salarizare va fi mulţumitor, specialiştii nu vor mai dori să plece din ţară.

Cercetarea trebuie să fie finanţată din raţiuni economice. Noi, INCDTIM, ştim să facem cercetare, nu e nevoie să vină alţii să ne facă strategii. Şi nu trebuie să mai fim antrenaţi în competiţii cumplite, cu criterii absurde şi cu rată de câştig mai mică decât la proiectele europene. Un proiect trebuie să se evalueze corect post-execuţie. La ora actuală, rezultatul unui proiect este bifat ca făcut, şi atât. INCDTIM vrea să fie judecat riguros după rezultate şi să se recunoască aceste rezultate.

Proiectul ”Cetate” al INCDTIM a fost considerat cel mai valoros din ţară pentru accesarea de fonduri europene. Avem şi alte proiecte impecabile. Banii trebuie daţi celor competenţi, care şi-au dovedit competenţa. Este dezarmant că dăm bani şi celor modeşti, ca să se dezvolte şi ei, în dauna celor competenţi. Un astfel de criteriu, un calc după Patul lui Procust, pe mine mă ucide. (n.r. Procust, din mitologia greacă, îşi tortura victimele în două paturi din fier. Cei care aveau trupurile lungi erau aşezaţi în patul mic şi Procust le reteza picioarele ca să corespundă dimensiunilor patului, iar celor scunzi le erau lungite). Prin comparaţie, după Olimpiada Naţională, câştigată de cei mai buni zece competitori din ţară, vii şi spui că nu-i mai trimiţi la Olimpiada Internaţională, pentru că au mai tot fost. Hai să punem şi din ăia care nu au câştigat niciodată! Este dezastruos un astfel de punct de vedere! Este nevoie să fie corectat modul de gândire. Cercetarea trebuie să fie finanţată şi să facă tranfer masiv spre industrie. Există deja mecanisme pentru un astfel de proces.

În România se vorbeşte, la toate conferinţele, despre favorizarea excelenţei. Şi preşedintele ţării vorbeşte despre ”România educată”. În realitate, excelenţa nu e deloc favorizată, iese la suprafaţă numai după lupte crâncene cu mediocritatea care vrea cu tot dinadinsul să o alunge de pe podium.

INCDTIM. Sistem robotizat de generare a suprafeţelor tridimensionale destinat tehnicilor laser de curăţire

S-a tot insinuat, utopic, că, vezi Doamne, cercetătorii trăiesc în Turnul de Fildeş. A fost un dialog al surzilor, acum vreo zece ani, între un antreprenor şi un cercetător. Dar, între timp, lucrurile se dezgheaţă. Încet, încet, antreprenorii încep să se înţeleagă că pot să preia de la noi, de la cercetarea aplicată, lucruri valoroase, de care au nevoie. Dezvoltarea industrială se face prin cercetare aplicată, direct sau prin transfer tehnologic. Mai mult chiar: noi, cercetătorii, îi ascultăm pe antreprenori să vedem ce le trebuie, şi le oferim soluţii practice, cu eficienţă economică. Totuşi, trebuie să recunosc că dialogul dintre mediul de afaceri şi cercetare s-a extins, a devenit constructiv. Nu este uşor să lucrezi pentru o fabrică, sau pentru un antreprenor: trebuie să îi dai rezultate concret aplicabile, pe urmă antreprenorul nu prea are bani. Pârghia de legătură dintre noi şi ei o formează clusterele. Noi ne-am implicat foarte mult în ultimii trei ani în clusterele din Cluj, suntem în nouă clustere, dar în trei lucrăm masiv, în sprijinul competitivităţii economice şi dezvoltării afacerilor. În competiţia de proiecte a clusterelor inovative, INCDTIM asigură, pentru două dintre clustere, partea ştiinţifică, de cercetare. Au fost şapte proiecte pe ţară. Au pornit şase în competiţie, au rămas trei proiecte de clustere din Cluj. Lucrul acesta trebuie să spună ceva: din miile de clustere din ţară, mai sunt în competiţie trei, toate clujene, şi în toate trei INCDTIM este implicat.

Carmen FĂRCAŞIU