Horea, Cloşca şi Crişan, omagiaţi la Cluj-Napoca

Peste 200 de clujeni au ţinut, ieri, să le aducă un omagiu eroilor Horea, Cloşca şi Crişan la împlinirea a 233 de ani de la supliciul la care au fost supuşi. Aceştia au asistat la o slujbă religioasă oficiată de un sobor de preoţi în frunte cu IPS Andrei Andreicuţ, mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, după care au depus coroane de flori în cadrul unui ceremonial organizat la Obeliscul Horea, Cloşca şi Crişan. Manifestarea a fost organizată de Societatea Cultural-Patriotică “Avram Iancu” în colaborare cu Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, Primăria Cluj-Napoca, Casa de Cultură a Studenţilor, Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj, Fundaţia “Carpatica”, Divizia 4 Infanterie “Gemina” şi Asociaţia Cultul Eroilor “Regina Maria”. Printre participanţi s-au numărat prefectul Judeţului Cluj, Ioan Aurel Cherecheş, precum şi reprezentanţi ai instituţiilor militare clujene şi a mai multor organizaţii cultural patriotice.

În cadrul ceremoniei au fost ţinute discursuri în care s-a subliniat sacrificiul pe care Horea, Cloşca şi Crişan l-au făcut pentru ca românii din Transilvania să aibă o viaţă mai bună. În intervenţia sa, profesorul clujean Mircea Popa, preşedinte al Despărţământului ASTRA Cluj, a subliniat rolul de luptător social pe care l-a avut Horea. “A conceput un program pentru emanciparea iobagilor pe care l-a transmis puterii administrative din Deva şi în care a arătat: nobilii de acum să nu mai existe; să se întreţină singuri din munca lor şi să plătească taxe şi impozite la fel care restul populaţiei; pământurile să fie împărţite celor care le lucrează”, a spus Popa, precizând că programul gândit de Horea a avut o anvergură europeană. . Preşedintele Despărţământului ASTRA Cluj a mai evidenţiat rolul de luptător naţional al conducătorului răscoalei de la 1784-1785. “Horea a fost un luptător naţional pentru că a formulat şi drepturi pentru naţiunea română iar când a fost tras pe roată a spus: “mor pentru naţiune”, a arătat Mircea Popa. Totodată, profesorul clujean a mai accentuat faptul că Horea a fost un exponent al religiei ortodoxe, deoarece toată viaţa a lucrat ca dulgher, construind numeroase biserici din lemn.

Horea şi Cloşca au fost prinşi în pădurea Scoruşetului în 27 decembrie 1784 iar Crişan a fost capturat în 30 ianuarie 1785. Acesta din urmă s-a spînzurat în închisoare iar Horea şi Cloşca au fost pedepsiţi şi executaţi cu cruzime, prin tragerea pe roată, la Alba Iulia, pentru acţiunile lor prin care au încercat să îi scape pe ţărani de situaţia extrem de grea în care trăiau.

Pe 28 februarie, s-au împlinit 233 de ani de la supliciul la care au fost supuşi liderii răscoalei.

Pentru jertfa lor extraordinară, Horea, Cloşca şi Crişan au fost numiţi de marele istoric Nicolae Iorga „trei mucenici ţărani ai secularelor suferinţi româneşti în Ardealul oblăduit şi strivit de străini”. Răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan a avut mare ecou atît în presa vremii cît şi la nivelul diplomaţiei europene. Răsunetul răscoalei lui Horea în străinătate s-a propagat cu repeziciune pe arii geografice şi social-politice întinse.

Pintre publicaţiile europene care au manifestat interes faţă de mişcarea românilor din Transilvania s-a numărat ziarul londonez The Times. Într-un articol publicat în ediţia din 31 ianuarie 1785 sunt explicate cauzele răscoalei, manifestîndu-se o clară simpatie faţă de români. Articolul a fost inserat în secţiunea „Ştiri”, pe prima coloană din pagina a treia a ziarului. The Times avea patru pagini şi fusese lansat în ianuarie 1785.

Cosmin PURIŞ