Guvernanţii au abandonat fără “luptă’’ cetăţile dacice din Munţii Orăştiei

Cel mai mare şi mai important proiect de cercetare arheologică din România este pus în pericol din cauza sistării finanţării, dar şi a orgoliilor unor arheologi. Deşi Guvernul României şi Ministerul Cultelor şi Culturii au promis încă din 2012 aproape 10 milioane de lei pentru finaţarea săpăturilor arheologice la cetăţile dacice din munţii Orăştiei, fondurile nu au mai ajuns la cercetători, din motive ce ţin de birocraţie. Arheologii aşteaptă deblocarea situaţiei, pentru a putea valorifica ştiinţific unul dintre cele mai importante situri arheologice din Europa sau chiar din lume.

Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei au fost cuprinse în Programul multianual de cercetare arheologică, pentru a fi investigate sistematic, iar rezultatele ştiinţifice din zonă să poată fi valorificate public. Demersul Ministerului Cultelor şi Culturii reprezintă cel mai important proiect arheologic din România. Programul ar trebui să se desfăşoare pe o perioadă de patru ani, timp în care vor fi supuse cercetărilor toate monumentele dacice înscrise în 1999 pe lista patrimoniului UNESCO. Este vorba de cetăţile Sarmizegetusa Regia, Piatra Roşie, Costeşti-Cetăţuie, Costeşti-Blidaru, Băniţa şi Căpîlna. Scopul final al proiectului este punerea în valoare a acestor monumente conform standardelor internaţionale şi includerea lor, într-o manieră adecvată, în circuitul turistic şi cultural naţional şi internaţional.

Ţinînd cont de amploarea ştiinţifică a proiectului şi valoarea cultural-patrimonială a vestigiilor din zonă, sarcina coordonării acestui proiect i-a revenit Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca. În program au fost incluşi, însă, ca parteneri şi Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Administraţia site-ului arheologic Sarmizegetusa Regia din cadrul Consiliului Judeţean Hunedoara şi Institutul de Arheologie şi Istoria Artei din Cluj-Napoca. Desemnarea Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei pentru a gestiona acest proiect nu a fost întîmplătoare. Arheologii clujeni au o experienţă de peste şase decenii de cercetare arheologică în zona capitalei Daciei preromane, Sarmizegetusa Regia, care a dus la descoperiri de mare importanţă din punct de vedere istoric şi arheologic şi a contribuit la elucidarea a numeroase aspecte ale istoriei Regatului Dac. Dimitrie M. Teodorescu, Constantin Daicoviciu, Hadrian Daicoviciu, Ion Horaţiu Crişan sau Ioan Glodariu sînt cîteva dintre numele cărora li se datorează aducerea în faţa marelui public a monumentelor din Munţii Orăştiei şi a contextului istoric în care ele au fost construite.

    Orgolii “arheologice”
Programul multianual de cercetare arheologică a cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei a demarat anul trecut, însă, din păcate, încă de la început a întîmpinat diverse obstacole. O parte dintre acestea au fost generate de orgoliile unor arheologi, iar altele sînt legate de finanţare. Astfel, decizia prin care Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei a fost desemnat să gestioneze acest proiect a declanşat mari nemulţumiri în rîndul arheologilor din Deva. Aceştia au încercat să exercite presiuni şi influenţă la nivelul conducerii Ministerului Cultelor şi Culturii în vederea preluării de către Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane a rolului de coordonator al proiectului. Miza acestui joc nu a fost legată de eficientizarea activităţii, ci de valoarea mare a fondurilor propuse de executiv pentru acest proiect. Este vorba de nu mai puţin de 9,8 milioane de lei ce trebuie alocaţi eşalonat pe parcursul a mai multor ani. Angajaţii Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane au ţinut cu dinţii să preia acest program, deşi ştiu cu toţii că cercetătorii şi arheologii specializaţi pe perioada dacică sînt clujeni, în timp de muzeul devean nu dispune de astfel de resurse umane. Din păcate, pretenţiile celor de la Muzeul din Deva au fost alimentate şi de reprezentanţii Consiliului judeţean Hunedoara, atraşi şi ei probabil de cei 9,8 milioane de lei. Probabil că, într-un final, arheologii din Deva vor înţelege importanţa proiectului de cercetare din Munţii Orăştiei şi vor renunţa la orgolii, pentru a le permite celor din Cluj să gestioneze cercetările la un standard ştiinţific cît mai înalt.

    Fonduri blocate, cercetări suspendate
Pe lîngă aceste orgolii şi ambiţii, implementarea proiectului a fost afectată şi de disfuncţiile apărute în procesul de finanţare. Pentru ca banii prevăzuţi pentru cercetări să poate fi alocaţi, Executivul trebuia să emită în acest sens o hotărîre de guvern. Acest lucru nu s-a realizat, fapt ce a generat întîrzieri la achiziţia echipamentelor pentru instalarea taberei, a echipamentelor IT şi la derularea efectivă a cercetării. În acest cadru, atît în vara anului trecut cît şi în cea din anul acesta, cînd vremea permite derularea activităţilor arheologice, proiectul a fost suspendat, din lipsa fondurilor, sumele nefiind virate către Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei. Nu se ştie de ce Executivul a tratat în acest mod acest proiect, mai ales că a fost asumat pe agenda actualei guvernări, însă e cert că, dacă lucrurile nu se deblochează şi nu va fi asigurată finanţarea, cel mai mare şi mai important proiect de cercetare arheologică din România va fi pus în pericol.

Directorul de arheologie din cadrul Muzeului Naţional de Istorie al Transilvaniei, Viorica Crişan, susţine că, din păcate, proiectul privind cercetarea arheologie din Munţii Orăştiei a fost stopat în 2013 şi crede că sînt şanse minime de a fi reluat, pentru că nu au fost alocaţi bani. Arheologul clujean susţine că anul trecut au fost prevăzuţi pentru proiect şase milioane de lei, însă din această sumă s-au folosit doar jumătate. Potrivit directorului MNIT, anul trecut din banii alocaţi s-au cumpărat tehnică şi diverse obiecte pentru cercetare arheologică, însă acestea nu au mai putut fi folosite, pentru că în acest an nu au fost alocaţi bani pentru continuarea cercetărilor. ‘’Din banii alocaţi anul trecut, am cumpărat şi un georadar. S-a aprobat şi un post pentru a putea fi exploatat, însă nu ne-au mai dat voie să facem angajarea pe acel post’’, a spus Crişan. Arheologul clujean spune că, dacă Ministerul Culturii ar relua finanţarea, proiectul ar putea continua, ceea ce ar fi un mare cîştig pentru arheologie, dar şi pentru turismul românesc.

    Multe mistere aşteaptă să fie descoperite
Cetăţile dacice cuprinse în programul de cercetare au fost construite între secolul I î.Ch. şi secolul I d.Ch. Ele au fost ridicate prin tehnica numită „murus dacicus”. Aceasta presupune două ziduri paralele de piatră, legate între ele prin intermediul unor bîrne. În zona Sarmizegetusa Regia se află şi cunoscutele sanctuare, circular şi rectangular, care reprezentau, probabil, centrul vieţii spirituale a dacilor. Rolul acestui sistem defensiv, unic în această zonă a Europei, era acela de a proteja capitala Sarmizegetusa contra cuceririi romane. Cele şase cetăţi reprezentau nucleul regatului dac din perioada domniei lui Burebista şi pînă la Decebal.  Ruinele, care se pot vedea şi astăzi, oferă o imagine destul de clară a unei civilizaţii înfloritoare din Epoca Fierului. De asemenea, acestea reflectă dezvoltarea culturii materiale din acea perioadă. Periodic, ruinele antice dacice au stîrnit interesul cercetătorilor, dar, cu toate acestea, sînt încă multe mistere care aşteaptă să fie descoperite.
S.P.