Grupul PPE din Parlamentul European rămâne aproape de agricultorii din România şi nu numai!

Grupul Partidului Popular European este de departe cel mai puternic apărător din Parlamentul European al intereselor fermierilor. În contextul viitorului Cadru Financiar Multianual, Grupul PPE subliniază necesitatea unei Politici Agricole Comune bine finanţate, a cărei pondere în bugetul total al UE ar trebui să fie cel puţin menţinută pentru a se asigura că sectorul agricol este sustenabil din punct de vedere economic, răspunde cererii în creştere, oferă obiective ecologice şi climatice şi promovează creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă în zonele rurale. Uniunea Europeană trebuie să contribuie la consolidarea competitivităţii agricole, la stabilizarea veniturilor şi la reducerea decalajului dintre zonele rurale şi zonele metropolitane.
Viitoarea Politică Agricolă Comună trebuie să rămână, din punctul de vedere al Grupului PPE, o politică comună bazată pe structura sa în doi piloni, pe normele comune ale UE şi pe cooperarea dintre nivelurile european şi naţional. Principiul subsidiarităţii trebuie să ghideze acţiunile UE, însă orice încercare de renaţionalizare a PAC trebuie evitată, deoarece aceasta ar duce la dezechilibre ale concurenţei pe piaţa unică. Sprijinul pentru noile tehnologii şi angajamentul ferm faţă de modernizarea, simplificarea şi eficienţa structurii şi instrumentelor PAC sunt de o importanţă majoră.
În vederea îmbunătăţirii rezilienţei sectorului agricol, acesta trebuie să poată face faţă în mod eficient volatilităţii veniturilor agricole, riscurilor climatice şi de sănătate şi crizelor de piaţă. Plăţile directe ale PAC, finanţate de UE, trebuie menţinute ca un prim nivel substanţial de stabilitate şi o plasă de siguranţă pentru veniturile fermelor. Grupul PPE sprijină alocarea corectă a plăţilor directe, însă consideră că ar trebui evitată orice modificare substanţială a sistemului de plăţi directe. Prin urmare, PPE respinge orice formă de cofinanţare în primul pilon. În acelaşi timp, ar trebui sporită sprijinirea şi accesul la instrumentele de gestionare a riscurilor din cadrul celui de-al doilea pilon. Un fond UE eficient pentru crizele agricole, ca instrument financiar independent, ar trebui instituit şi plasat în afara principiului bugetar al anualităţii, permiţând astfel transferul bugetar de la un an la altul.
Pentru a spori sustenabilitatea economică şi de mediu a sectorului agricol, ar trebui să se acorde sprijin adecvat pentru investiţii şi inovare, cum ar fi sprijinirea directă a investiţiilor directe şi îmbunătăţirea accesului la instrumentele financiare, în special EFSI. Plăţile ecologice ale primului pilon ar trebui menţinute dar simplificate şi ar trebui să se bazeze pe performanţă. În plus, sistemele de sprijin financiar specifice ar trebui să permită o dezvoltare rapidă a agriculturii inteligente şi de precizie – sau a tehnologiilor Agricultura 4.0 – şi pentru utilizarea programului Copernicus elaborat de UE.
Nu în ultimul rând, PAC trebuie să continue să stimuleze dezvoltarea economică în zonele rurale, în care fermele familiale rămân centrul vieţii. Ar trebui să se intensifice sinergiile între fondurile de coeziune din zonele rurale (proiecte la scară largă) şi fondul de dezvoltare rurală (activităţi agricole, neagricole şi forestiere desfăşurate de agricultori). Iniţiativele de susţinere a tinerilor agricultori şi promovarea reînnoirii generaţiilor ar trebui să fie adaptate la viitoarea PAC şi abordate prin stabilirea unei strategii la nivelul UE, bazată pe măsurile de sprijin actuale de instalare şi pe noile instrumente care să promoveze transferul fermelor.
Material publicat cu sprijinul Grupului PPE. Daniel Buda, membru al Comisiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European