Genocidul armean va costa mult relaţiile turco-franceze

Kommersant

Turcia a ameninţat Franţa cu “cele mai serioase urmări” în cazul în care parlamentul francez va adopta legea privind instituirea de sancţiuni penale pentru negarea genocidului armean din timpul Imperiului Otoman. Ministerul Afacerilor Externe al Turciei a elaborat un plan de acţiuni ce prevede îngheţarea relaţiilor cu Parisul în domeniile politic, economic şi cultural. Potrivit experţilor, acest lucru s-ar putea solda cu pierderi de miliarde pentru companiile franceze.

Documentul, care a stîrnit iritarea Turciei, prevede sancţiuni pentru negarea genocidului armean: cei care îl neagă, inclusiv cetăţeni ai Franţei, ar putea primi un an de închisoare şi o amendă în valoare de 45.000 de dolari.

Turcia neagă existenţa unui asemenea genocid, care ar fi curmat viaţa a peste 1,5 milioane de oameni. Ankara insistă ca problema să fie studiată de istorici, nu de politicieni. Cu toate acestea, multe ţări ale lumii au recunoscut, mai ales în ultimii ani, genocidul armean din Imperiul Otoman. Franţa a făcut acest lucru în 2001, fapt care a dus la răcirea bruscă a relaţiilor dintre Ankara şi Paris.

Astăzi, tensiunile par să escaladeze. Premierul Turciei, Recep Tayyip Erdogan, s-a adresat personal preşedintelui francez Nicolas Sarkozy, cu solicitarea de a scoate proiectul de lege din dezbatere. În caz contrar, a atenţionat Erdogan, acest lucru va duce la consecinţe extrem de grave pentru relaţiile dintre cele două ţări. Potrivit unor surse de informaţie turce, Ministerul de Externe de la Ankara ar fi pregătit deja un plan de acţiuni pentru situaţia în care proiectul de lege va fi aprobat. Acest plan prevede reducerea relaţiilor diplomatice şi suspendarea contactelor în toate domeniile. O astfel de schemă a fost deja testată de Ankara în relaţiile cu Israelul, cu care Turcia s-a certat din cauza “Flotilei libertăţii”, trimisă în Fîşia Gaza şi interceptată de trupe speciale israeliene în 2010.

“Dacă documentul va fi aprobat, relaţiile economice dintre cele două ţări vor avea puternic de suferit”, atenţionează preşedintele Uniunii Camerelor de Comerţ şi Buselor de Mărfuri din Turcia, Rifat Hisarciklioglu. Într-adevăr, Franţa ar putea plăti mult pentru principialitatea sa. Schimbul de mărfuri între cele două ţări se ridică la 11,5 miliarde de euro, iar experţii estimează investiţiile franceze în economia turcă la circa 6,5 miliarde. De asemenea, în Turcia activează circa 1.000 de companii franceze, între care 30 de companii mari, implicate în ample proiecte în cele mai diverse domenii – de la sectorul de asigurări pînă la industria auto.

Astfel, compania franceză Airbus riscă să nu cîştige contractul privind livrarea de avioane de pasageri pentru transportatorul Turkish Airlines, care intenţionează să-şi reînnoiască întregul parc aviatic pînă în 2023. De asemenea, compania franceză Areva va avea şanse mult mai mici de a cîştiga licitaţia pentru construcţia unei centrale nucleare în provincia turcă Sinop, proiect estimat la 15 miliarde de euro.

De altfel, sistarea cooperării cu Franţa va prejudicia şi Turcia. Probabil, tocmai din acest motiv în ajunul votării din parlamentul francez la Paris s-a deplasat un “desant” de businessmeni turci, care intenţionează să le explice partenerilor francezi consecinţele pe care le va avea adoptarea proiectului de lege.