Generația dezorientată

Peste 5700 de elevi clujeni vor susține, în acest an, examenul de Evaluare Națională. Examenul începe astăzi, 15 iunie, cu proba scrisă la Limba şi literatura română. Miercuri, 17 iunie, se desfăşoară proba la Matematică. Probele pentru examenele naţionale încep la ora 9:00 şi se vor desfăşura în 15 centre de examen, în care elevii vor fi dispuși, cu respectarea măsurilor de distanțare fizică de 2 m.

Din păcate, foarte mulți dintre elevii care au terminat în acest an clasa a VIII-a nu știu încă ce traseu educațional să urmeze iar alții care au luat deja decizia e posibil ca specializarea aleasă să nu se potrivească cu aptitudinile lor.

Cu siguranță, generația din acest an de clasa a VIII-a va fi marcată pentru totdeauna de faptul că nu a avut șansa de avea parte de un final de ciclu gimnazial obișnuit pentru a fi siguri că pasul pe care urmează să-l facă în următoarea etapă a vieţii lor este unul corect. Și asta pe de o parte din cauză că, începând cu luna martie, când s-au suspendat cursurile pe fondul instituirii stării de urgență, procesul de pregătire la distanță, în variantă online, a fost unul deficitar, elevii nefiind pregătiți pentru noile metode. Dar pe lângă faptul că tinerii nu au beneficiat de un proces de învățare care să le asigure o pregătire adecvată pentru examenul de maturitate, aceștia nu au avut nici șansa de a fi consiliați și îndrumați așa cum trebuie pentru a putea decide asupra profilului școlar pe care să-l urmeze astfel încât să se potrivească cu aptitudinile lor.

Instituția din județul Cluj specializată în oferirea, coordonarea și monitorizarea de servicii educaționale specifice, acordate copiilor/elevilor, cadrelor didactice, părinților și membrilor comunității pentru a asigura tuturor accesul la o educație de calitate precum și asistența necesară în acest sens este Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE). Specialiștii CJRAE trebuie să evalueze fiecare copil și, în funcție de cele constatate, să recomande specializarea care i se potrivește cel mai bine.

Anii trecuți, activitatea de consiliere se făcea, de obicei, cu câteva luni înainte de încheierea anului școlar. Şi până acum această activitate nu a fost deloc una stălucită. Presa a semnalat nu de puține ori că experții CJRAE Cluj nu-și îndeplinesc cum trebuie atribuțiile ce le revin și că elevii nu beneficiază de o consiliere adecvată pentru a ști spre ce să se orienteze.

Anul acesta însă lucrurile au stat și mai prost la acest capitol. Şi asta pentru că îndrumarea elevilor spre profilul care să-l urmeze s-a făcut prin telefon sau tabletă doar pentru a marca momentul. Spre exemplu, pentru o întreagă clasă de la o şcoală din Cluj-Napoca, expertul CJRAE a dedicat doar cinci minute de activități de consiliere școlară, timp insuficent pentru ca fiecare elev să înțeleagă cum ar trebui să decidă cu privire la traseul educațional.

Modelul de la Zalău

Cu siguranță absolvenţii de clasa a VIII-a din județul Cluj aveau cu totul alte perspective de a alege drumul pe care să meargă dacă un proiect care s-a dovedit deja eficient în domeniul orientării școlare s-ar fi aplicat la scară națională. Este vorba despre proiectul „Motivaţi în carieră” implementat deja în județul Sălaj și în cadrul căruia elevilor din clasele a VIII-a li se testează competenţele şi li se determină aptitudinile. Mai mult, bateria de teste aplicată indică şi specializările şi domeniile de activitate spre care tânărul are înclinaţii. Proiectul a demarat în 2017, la nivelul școlilor din Zalău, iar în acest an a fost extins în întreg județul Sălaj. Din păcate, modelul nu a fost preluat şi la nivelul altor judeţe, ceea ce face ca foarte mulţi dintre cei care termină clasa a VIII-a să aleagă greşit traseul educaţional pe care doresc să meargă.

Pandemia a lovit în plin şi în elevii cu cerinţe educaţionale speciale

Problemele generate de pandemia de coronavirus în sistemul de învăţământ i-a lovit din plin şi pe elevii cu cerinţe educaţionale speciale (CES).

În termeni de specialitate, prin cerințe educaţionale speciale se înțeleg „necesităţile educaţionale suplimentare, complementare obiectivelor generale ale educaţiei, adaptate particularităţilor individuale şi celor caracteristice unei anumite deficienţe/dizabilităţi sau tulburări/dificultăţi de învăţare ori de altă natură, precum şi o asistenţă complexă (medicală, socială, educaţională etc.)”.

În județul Cluj funcționează nu mai puțin de opt unități școlare destinate copiilor cu cerințe speciale. Este vorba de Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă, Școala Gimnazială Specială Centru de Resurse și Documentare privind Educația Incluzivă/integrată, Școala Gimnazială Specială pentru deficienți de Auz „Kozmutza Flora”, Școala Profesională Specială „Samus”, Grădinița Specială, Școala Gimnazială Specială „Transilvania” Baciu, Liceul Tehnologic Special Dej și Școala Gimnazială Specială Huedin.

În aceste unităţi învaţă aproximativ 1300 de copii iar alţi aproximativ 600 sunt înscrişi în învăţământul de masă. În ultimii ani, numărul copiilor cu cerinţe educaţionale speciale ce urmează învăţământul de masă a crescut considerabil deoarece mulţi părinţi refuză să-i înscrie în unităţile de profil pentru a fi şcolarizaţi şi să înveţe o meserie din cauza procedurilor birocratice extrem de stufoase şi care durează foarte mult.

Pentru a putea fi înscris la o unitate de învăţământ, un copil cu cerinţe de acest tip trebuie să obţină de la Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE) un certificat de orientare şcolară în care se specifică dacă acel copil poate merge în învăţământul de masă cu profesor de sprijin sau dacă trebuie să meargă în şcoala specială. Cum CJRAE întârzie eliberarea acestor certificate, mulţi părinţi aleg la întâmplare forma de învăţământ pe care s-o urmeze copilul, chiar dacă nu răspunde cerinţelor elevului. Surse din sistemul de învăţământ clujean susţin că sunt dosare depuse pentru obţinerea acestor certificate încă din noiembrie-decembrie anul trecut şi încă nu au fost eliberate. Or, în cazul în care aceste documente nu vor fi obţinute, elevii certificaţi cu probleme speciale nu vor putea beneficia de un program remedial adaptat, iar părinţii şi cadrele didactice care lucrează cu ei nu vor obţine consiliere metodologică.

C.P.