Galeriile FĂCLIA (strada Clinicilor 33) – Ars photografica Traian Nechita. Bucuria artistului să ofere minuni ale auririi

“În orice fotografie există cel puţin doi oameni, fotograful şi privitorul” obişnuia să spună Ansel Adams (1902 – 1984), unul dintre cei mai importanţi artişti fotografi ai tuturor timpurilor. Un adevăr certificat ieri, 2 aprilie, cu prilejul vernisajului semnat Traian Nechita, 18 fotografii, 18 ferestre deschise, 18 metafore ale existenţie noastre.

Vernisajul de ieri – cu un public numeros şi avizat ca de fiecare dată – s-a desfăşurat sub semnul emblematic al cifrei…1. 1 pentru că Traian Nechita este la prima lui expoziţie personală de artă fotografică. 1 pentru că Galeriile FĂCLIA gîzduiesc în premieră o expoziţie de artă fotografică şi sunt convins că vom avea parte de multe altele. 1 pentru că s-au aflat în calitate de lectori şi vizitatori Maeştri ai artei fotografice şi îi amintesc cu plăcere pe Szabo Tamas (paşi însemnaţi şi frumoşi spre 86 de ani !), Dorel Găină, Mircea Albu, Tiberiu Matei, fotografia ridicată la rang de artă.

Prin temele abordate şi modul de tratare, Traian Nechita este o surpriză. Fotografia lui surprinde esenţe. Este viaţa în cea mai pură formă de manifestare a ei, fie că vorbim despre flori, despre peisajul urban sau/şi montan, spaţii cunoscute multora dintre dvs.

Închei rândurile de faţă oferindu-vă un crâmpei din laudatio – ul profesorului dr Dorel Găină, “Găsim o dimensiune a fotografiei care este caligrafie şi coregrafie a unei imagini. Întâlnim în această expoziţie rezumatul de poezie al oricărei geometrii fie euclidiene, fie neoeuclidiene, care s-a însoţit cu aflarea omenirii. Sunt imagini color, sunt imagini alb – negru, pentru că fiecare dintre imagini, după ce a fost privită cu uimire şi bucurie, a ajuns în acel atelier de taină în care artiştii fac aur din orice. Aur în sensul de valoare. Este bucuria şi neliniştea artistului să ofere minuni ale auririi a tot ce înregistrează, astfel ca lumea să nu fie orbită de strălucirea aurului, ci de ispita atingerii lui, de strângere a lui la piept, ca acest aur să-şi găsească loc în profunzimea lăuntricului nostru”. Subscriem în totalitate.

Demostene ŞOFRON