Galele MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ – 204

Temeiuri spirituale ale marii culturi

Aniversări, oameni, fapte, întâmplări culturale memorabile. Organizatori, ca de obicei, Universitatea de Medicină și Farmacie ,,Iuliu Hațieganu”, Consiliul Județean Cluj, Academia Română – Filiala Cluj-Napoca, Muzeul de Artă Cluj-Napoca.

Despre CLUJUL UNIVERSITAR ȘI ȘCOLILE BLAJULUI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI XX a conferențiat Prof.dr. Sorin Nicu BLAGA, reputat clinician și om de o vastă cultură, legat prin profunde și trainice fibre de Blajul copilăriei și adolescenței, dar și de Clujul academic și cultural, care l-a propulsat în elita oamenilor de valoare ai urbei (pe lângă Medicină, absolvent, în acest an, și al Academiei de Muzică ,,Gh.Dima” din Cluj-Napoca). Programul celei de a 204-a Gale Medicină, Artă, Cultură s-a bucurat, potrivit moderatorului evenimentului, Prof.dr. Nicolae HÂNCU, de realizatori provenind din cadrul U.M.F. ,,Iuliu Hațieganu”, prestigioasă instituție clujeană ce își sărbătorește, în acest an, centenarul.

,,În anul aniversar 2019 se împlinește, în curând, un secol de la deschiderea cursurilor Universității românești din Cluj. Ca produs al Clujului universitar, în domeniul medicinii și al muzicii, sunt, în același timp, și un produs al școlilor Blajului – orașul studiilor preuniversitare –, în care am dobândit interesul pentru studiul temeinic și ordonat, deschiderea spre cultură, respectul pentru valorile umane și moral-creștine. Acesta este argumentul asocierii acestor două elemente în titlul conferinței. În această ordine de idei, este remarcabil cum Blajul a oferit Clujului în prima jumătate a secolului XX un puternic suport didactic printr-un corp de profesori universitari, foști elevi și/sau profesori blăjeni care s-au impus și în funcții de conducere la nivelul facultăților componente ale Universității (decani) sau chiar la nivel de Universitate (rectori). Un argument suplimentar al certificatului didactic al școlilor Blajului este oferit și de numărul mare de academicieni, foști elevi și/sau profesori blăjeni. În cadrul Academiei Române au activat 41 academicieni (16 membri titulari, dintre care 3 membri fondatori – Timotei Cipariu, George Barițiu și Iosif Hodoș, un președinte – Ion Bianu și un vicepreședinte – Timotei Cipariu; 14 membri corespondenți și 11 membri de onoare). Presa blăjeană susținută cu rigurozitate de dascălii Blajului deținea în prima jumătate a secolului XX un număr important de reviste, pe diverse domenii: literar (Revista literară, Blajul), pedagogic (Foaia scolastică), politic și religios (Unirea, Unirea poporului, Foaie bisericească, Cultura creștină), muzical (Musa română), școlar (Mugur, Mlădițe, Zorile). Blajul este martorul unor evenimente – reper ale istoriei noastre organizate cu concursul deplin al profesorilor blăjeni: Școala ardeleană, memoriul Supplex Libellus Valachorum, Adunarea de pe Câmpia Libertății 3/15 mai 1848, Pronunciamentul – 1868, Serbările semicentenarului Astrei – 1911, Consiliul Național Român – 1918, Serbările Astrei – 1936. După Nicolae Iorga, <Istoria Blajului se confundă cu istoria școlilor sale> și <Școlile Blajului sunt pline de trecut, uneori mai mult decât de aer>. După Alexandru Odobescu, Blajul este <un orășel școlar, un orășel de școale>. Pentru Ioan Alexandru <Dascălii blăjeni ai Școlii ardelene sunt sfinți părinți ai neamului nostru>. Referindu-se la Blaj, întemeietorul învățământului modern clujean de gastroenterologie, academicianul Octavian Fodor, spunea că <aici au trăit marii cărturari, poate cei mai mari ai neamului prin simplitate și dăruire>.

În lumina adevărului istoric, trebuie subliniat faptul că viitori profesori universitari clujeni care au relaționat anterior cu Blajul au contribuit și la realizarea etapelor premergătoare marelui eveniment istoric de la 1 Decembrie 1918 (organizarea Consililor Naționale – Alexandru Borza, Emil Hațieganu, Iuliu Hațieganu, organizarea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia – Silviu Dragomir), pe de o parte, și la toate demersurile organizatorice de după Marea Unire (membrii în Marele Sfat Național – Alexandru Borza, Silviu Dragomir, Emil Hațieganu, membri ai Consiliului Dirigent – Camil Sextus Negrea, Tiberiu Brediceanu, Octavian Prie, organizarea Universității Naționale <Dacia Superioară> – Alexandru Borza, Emil Hațieganu, Iuliu Hațieganu, Octavian Prie) pe de altă parte.

Deschiderea listei profesorilor universitari clujeni, provenind de la Blaj, o face profesorul de științele naturii Alexandru Borza, fost rector al Universității Naționale <Dacia Superioară>.

La Facultatea de Medicină au activat în prima jumătate a secolului XX următorii profesori, foști liceeni blăjeni: Iuliu Hațieganu – primul decan și rector al Universității din Cluj (două mandate), Octavian Fodor – rector al IMF Cluj (două mandate), Alexandru Pop, Popa Rubin, Augustin Mureșan, Ioan Vinți și Ștefan Șurtea.

La Conservatorul/Academia de Muzică și Artă dramatică și-au desfășurat activitatea profesorii: Augustin Bena (rector), Eisikovits Max (rector), Sigismund Toduță (rector), Iuliu Mureșianu.

La Facultatea de Istorie a Universității Naționale <Dacia Superioară/ Ferdinand I> a activat profesorul Silviu Dragomir (decan), la Facultatea de Drept, profesorii Camil Sextus Negrea (decan), Emil Hațieganu (rector al Universității Naționale <Dacia Superioară>).

La Facultatea de Filologie – Filosofie și-au desfășurat activitatea profesorii Ștefan Pașca (decan), și Octavian Prie.

Institutul de Arte Plastice are 2 reprezentanți de seamă în relație cu Blajul și anume profesorii universitari Virgil Fulicea și Raoul Șorban (rector).

La Academia de înalte studii agronomice a funcționat ca profesor universitar Emil Alexandru Negruțiu, fost rector al instituției. Desigur, numărul universitarilor clujeni de sorginte blăjeană având grade didactice inferioare celui de profesor este mult mai mare. Profesorii clujeni având legătură cu Blajul au <deținut> funcții de conducere (rectori, decani) în jumătate din parcursul temporal al primelor 5 decenii ale secolului XX”. – a mai spus Prof.dr. Sorin Nicu Blaga.

Despre LUMINĂ și SPERANȚĂ au vorbit, în continuare, Conf.dr. Cristina NICULA și Dr. Sorin NICULA, doi oftalmologi extraordinari ai Clujului, cum i-a caracterizat Prof. Hâncu.

Spicuim din discursul-eseu al Conf.dr. Cristina Nicula care, pornind de la Eminescu (,,Am înțeles că un om poate avea totul neavând nimic și nimic având totul”), trecând prin Nichita Stănescu (,,Timpul este lumina. Dar lumina, ce este lumina?”), pentru a ajunge la Blaga (,,Lumina ce o simt/Năvălindu-mi în piept când te văd”…) s-a oprit asupra mai multor semnificații pe care le presupune LUMINA: Iubire; Speranță; Cunoaștere; Credință; Putere; Înțelepciune. Potrivit lui Hegel, ,,Atunci când privim pe cineva ca persoană, privim în ochii lui, mai precis în pupilele ochilor, ca într-un adânc nesfârșit. În acest adânc poate să se ivească sau nu o lumină, care este lumina sufletului. Lumina ochilor este lumina sufletului”. Dezvoltând pe tema Lumina și Sufletul, vorbitoarea a citat din Ștefan Mărculeț (2007): ,,Se spune că sufletul unui om se oglindește în chipul acestuia și că privirea unei persoane trădează deseori interiorul ei”; în continuare, OCHII, considerați a fi ,,ferestrele noastre spre univers, suflet și cunoașterea lui. Lumina ochilor este un dar neprețuit, de care unii oameni nu sunt conștienți că-l pot pierde. Dar noi toți avem nevoie de EA, de lumina ochilor”. Lumină și Speranță: ,,să rămânem cu speranța că fiecare dintre pacienții noștri vor putea beneficia de cele mai performante proceduri chirurgicale pentru a obține o vedere maximă”, a mai spus, între altele, Conf.dr. Cristina Nicula. Dintr-o perspectivă mai pragmatică, de această dată, Dr. Dorin Nicula s-a referit la speranța pe care o avem în rezolvarea problemelor oculare și, legat de aceasta, a abordat teme precum: calitatea vieții și vederea, degenerescența maculară legată de vârstă, retinopatia diabetică, glaucomul, viciile de refracție, cataracta (cea mai frecventă patologie, care poate să apară la orice vârstă, dar poate fi rezolvată). A fost proiectat un film cu o intervenție de cataractă, așa cum este practicată aceasta în zilele noastre.

Prof.dr. Doina COSMAN – 100 DE ANI DE PICTURĂ CLUJEANĂ: O VIZIUNE DE COLECȚIONAR. FUNDAȚIA ,,DOINA ȘI OCTAVIAN COSMAN”. Nu despre psihiatrie, ci despre valori de patrimoniu, despre cum trebuie să-l ocrotim spre a-l transmite generațiilor următoare, nu în ultimul rând despre pasiunea de colecționar și valoarea culturală a operelor adăpostite într-o colecție a vorbit distinsa dnă Prof.dr. Doina COSMAN, creatoare, alături de soțul său, valorosul pictor clujean Octavian COSMAN, a Fundației ,,Doina și Octavian Cosman”. Creată în 2016 ,,cu scopul de a păstra colecția și arhivele artistice ale familiei Cosman precum și de a sprijini creația și cercetarea artistică românească și internațională”, găzduită într-o clădire cu valoare de patrimoniu, Fundația cuprinde o galerie de artă, un centru de cercetare și o rezidență pentru artiști și cercetători. Una din misiunile asumate este ,,trierea, organizarea și clasificarea documentelor, fotografiilor și operelor de artă ce alcătuiesc arhivele familiei Cosman, în vederea alcătuirii unui catalog <raisonne> al operei artistului Octavian Cosman, precum și punerea la dispoziție a acestor documente cercetătorilor care doresc să studieze opera artistului în context istoric, artistic și socio-cultural”. Expoziții extrem de interesante au fost aduse în atenția asistenței: ,,Acvarii” a pictorului Octavian Cosman, ,,Echinox 50” – cu artiștii care au ilustrat revista, de-a lungul timpului, ,,Picnic la marginea drumului” (fotografie belgiană de familie) sau expoziția de covoare orientale, realizată în colaborare cu comunitatea armeană din Cluj-Napoca…

Prezentarea fundației, a misiunii acesteia, a proiectelor și expozițiilor organizate de aceasta au fost urmate de o suită de imagini din recenta expoziție 100 DE ANI DE PICTURĂ CLUJEANĂ, veritabil periplu prin creația unor mari pictori precum: Acs Ferenc, Harșia, Mohi, Tasso Marchini, Aurel Ciupe, Pericle Capidan, Francois Gall, Paul Sima, până la Octavian Cosman, Corneliu Brudașcu sau Nicolae Maniu. Lucrări emblematice pentru ilustrarea dialogului între pictura clujeană antebelică, interbelică și contemporană.

Momentul muzical – unul deosebit, la care cuvântul de ordine a fost TINEREȚEA!, evenimentul marcând și debutul formației camerale MEDICAL CHAMBER ORCHESTRA, desprinse din orchestra mare a studenților și medicilor din UMF, ambele conduse de tânărul dirijor și viitor medic Vlad ENIU. În prima parte a concertului, orchestra, având-o ca solistă pe talentata medicinistă Patricia NICULA, a interpretat piese de muzică ușoară, din repertoriul secolului XX, de la noi și din lume, reorchestrate de Vlad Eniu pentru formația camerală amintită: ,,Io vivro” (1969), ,,La Vie en Rose” (1947), ,,Un albastru infinit” (1977), ,,Je suis malade” (1973). În partea a doua a concertului, Patriciei Nicula i s-a alăturat micuța și drăgălașa Mira ENIU, veritabilă surpriză, care au interpretat piese celebre din pelicule nu mai puțin celebre: ,,Part of Your World” din Mica Sirenă (1989), ,,How Far I’ll Go” din Moana (2016) și ,,A Dream is a Wish Your Heart Makes” din Cenușăreasa (1950).

Îngemănarea medicinei cu artele cuvântului, ale plasticii și ale sunetelor a avut, sub egida celei de a 204-a Gale Medicină, Artă, Cultură, o reprezentare de cel mai înalt nivel, iar anul aniversar al U.M.F. ,,Iuliu Hațieganu” – o cinstire pe măsură.

Credit foto:
Muzeul de Artă Cluj-Napoca