Frumoasele serbări de la Luna şi Luncani

Pe aici pe cursul Arieşului, a cărui liniştită curgere e… păzită de pletoase sălcii şi alţi viguroşi arbuşti, sunt rânduite sute de gospodării de o rară frumuseţe, semn al valorosului spirit de permanentă emancipare a celor aproximativ cinci mii de locuitori din această comună transilvană.
O comună cu o puternică tradiţie muncitorească în care unul din trei bărbaţi trecuţi de 50 de ani, plâng soarta Combinatului siderurgic de la Câmpia Turzii, o unitate etalon pe care au dezvoltat-o cu întreaga lor capacitate umană, şi care, prin demenţa conducătorilor farisei acestor vremuri noi, au vândut-o, spre a-i închide definitiv porţile.
Reconversia este grea, spun localnicii, datorită lipsei investiţiilor şi locurilor de muncă, fenomen ce a generat, şi aici, exodul spre Italia, Spania, Anglia şi alte ţări europene care folosesc profitabil forţa de muncă pregătită din bugetele României.
Şi cum în Europa majoritatea concediilor se consumă în luna august, primarul Aurel Giurgiu şi consilierii comunei de pe brâul ce desparte Clujul de Mureş, au găsit de cuvinţă să organizeze a X – a ediţie a Fiilor satelor în acest august fierbinte, atât la propriu cât şi la figurat, dacă punem în calendarul său evenimentele acestor zile din Bucureşti şi alte oraşe mari ale ţării.
Dar spre marea lor înţelepciune, fiii… diasporei din Luna şi Luncani, nu au venit să …dărâme guvernul, nici pe ,, penalul ‘’ Dragnea, ci pentru a-şi petrece vacanţa într-o oază de linişte, alături de cei dragi sufletului lor, adică fraţi, părinţi, copii şi sătenii cu care-şi deapănă amintirile copilăriei şi nu numai.
De altfel, acesta a fost şi principalul resort al întâlnirii Fiilor satelor, ne-a mărturisit primarul, un abil gospodar al obştii. Aceste mutări s-au întâmplat datorită faptului că locuitorii îi susţin proiectele gândite şi implementate, sau în curs de realizare în satele acestei frumoase şi ospitaliere comune, în al cărui perimetru geografic există o flotilă aeriană, de unde zboară, zilnic, Mig-urile modernizate şi F -15 pentru a veghea, de la înălţimi, la liniştea ţării.
Desigur, nu ne propunem să vorbim , acum, de realizările ce dau reale dimensiuni europene acestei unităţi administrativ-teritoriale, o s-o facem cu alt prilej, însă două – trei reuşite punctate de primarul Aurel Giurgiu, trebuie nominalizate.
Trotuare noi pe 3 km lungime în Luna şi patru pasarele din armură metalică peste valea Grădinoaiei şi valea Curţii, sunt ultimele noutăţi în infrastructura satului de centru, iar la Luncani s-a terminat investiţia de alimentare cu apă din izvoare proprii, şi canal, pentru care s-a forat la o adâncime de 106 m. Tot la Luncani s-au refăcut trotuarele după lucrările de canalizare, s-a construit o Grădiniţă nouă, s-a reabilitat şi Căminul cultural pe un proiect integrat unde au fost alocate 2,5 milioane euro.
Dacă am privit cu multă atenţie echilibrul plăcut din arhitectura acestor localităţi de pe Arieş, am tras cu ochiul şi spre agricultura comunei care, într-un fel nou, menţine sistemul cooperatist, prin gruparea lucrării terenurilor arabile de pe care se obţin producţii pe care le dorea CAP ul. Nu ştim dacă le şi obţinea, fostul CAP, dar le raporta statistic, adică peste 4000 kg/ha la păioase şi aproape dublu la porumb, cantităţi ce se obţin azi. Ba mai mult, Asociaţia ,, Eco’’ Luna lucrează 850 ha în tehnologii bio.
Important este faptul că toate terenurile se lucră mecanizat, iar proprietarii acestor fonduri funciare sunt mulţumiţi de profiturile încasate, fapt ce merită extrapolat şi în alte zone agricole ale judeţului Cluj, cu sole de mare productivitate pentru culturi cerealiere, plante tehnice şi chiar legumicultură.
Fiii celor două sate nu s-au întâlnit doar la taifas, ei au participat la slujbele religioase ţinute de preoţi în lăcaşurile de cult frecventate de enoriaşii români şi maghiari, au rostit rugăciuni şi au aprins câte o lumânare în memoria celor trecuţi la veşnicie.
Pentru că suntem în anul Centenarului Marii Uniri, în semn de preţuire a faptelor de luptă pentru integritatea gliei străbune, preoţii au săvârşit un Te Deum la Monumentul eroilor şi s-au depus coroane de flori din partea Primăriei şi Consiliului local Luna, din partea PSD Cluj şi a consilierilor din CJC, social democraţii Remus Lăpuşan, Alin Popovici, Viorel Luca şi Petre Pop, prezenţi la acest eveniment.
Şi pentru că vorbim de frumoasele duminici de la Luna şi Luncani, trebuie să informăm cititorii noştrii că programul de la centru s-a consumat în 5 august pe o mare scenă montată în curtea Scolii gimnaziale din localitate, unde salutul de Bun venit a fost rostit de dl Aurel Giurgiu, şeful administraţiei publice locale. Acesta a înmânat şi diplomele de excelenţă celor cinci familii ce au sărbătorit Nunta de Aur, lângă flori şi felicitări, administraţia comunei oferind şi un simbolic premiu în bani.
Spectacolul artistic a avut artişti de mare valoare în persoana doamnei Veta Biriş, Florentina şi Petre Giurgi, Ioan Dordoi, Amalia Chiper, Vlăduţa Lupău, Maria Corovei, copii şi seniorii Ansamblului artistic ,, Cununiţa Luna’’, formaţia ,, Codru de România’’, condusă de Nelu Gabor şi formaţia bucureşteană ,, Today’’.
Focul de artificii a încheiat această zi de mare atracţie dedicată celor ce-şi au rădăcini în Luna.
La Luncani, în această ultimă duminică, o ploaie torenţială a decalat programul cultural – distractiv cu aproape o oră, însă temperatura zilei a coborât cu mai bine de 10 grade sub cele de 34 de la ora prânzului.
În acelaşi format, programul a debutat cu salutul primarului comunei, Aurel Ghiurgiu, şi recitalul de cântece patriotice, folclor şi pricesne al Asociaţiei femeilor voluntare – Luna, un cor de mare valoare al celor 22 de doamne îmbrăcate în frumoase costume populare.
Au urcat pe scena din perimetrul Şcolii modernizate, solistele de muzică populară: Ionela Moruţan, Virginia Irimuş, apoi au fost atribuite diplome şi premii familiilor: Valer Ceclan, Iustin Budăcian şi Nicolae Seleşter, despre care primarul a spus că sunt modele de urmat prin modul excepţional în care au ştiut să-şi organizeze viaţa în momente de cumpănă şi bucurie, transmiţând copiilor şi nepoţilor modestia, cinstea, şi respectul pentru muncă şi valorile umane moştenite cu respect şi credinţă. Diplome şi felicitări au fost înmânate mai multor sportivi din generaţiile anilor ‘ 70 – ‘ 90 ai satului.Solistul Gombar Dejo, a cântat pentru iubitorii muzicii populare maghiare, acompaniat de formaţia Codru de România, formaţie care a susţinut şi recitalurile artiştilor Felix Gălan, Aurel Şuteu, dar şi jocurile populare prezentate de Ansamblul ,, Cununiţa Lunii’’, instruit de Emil Udrea. Timp suficient de manifestare a fost alocat şi dinamicei formaţii bucureştene ,, TodaY’’. Cu focul de artificii s-a tras cortina zilei, atât la Luna cât şi la Luncani, urmând ca în 2 septembrie aceleaşi plăcute evenimente să fie trăite şi de locuitorii din Gligoreşti.
Pagină realizată de Dumitru VATAU