Fostul negociator șef al României cu UE, prof. univ. dr. Vasile Puşcaş: România are șansa să probeze la scenă europeană că poate fi un membru de valoare al UE

Fostul negociator șef al României cu UE, Vasile Puşcaş vorbeşte într-un interviu acordat ziarului Făclia de Cluj despre ce înseamnă pentru România deținerea președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene şi cum trebuie să-și valorifice această șansă care vine la 12 ani după aderarea la UE. Universitarul clujean spune că aşteptarea sa de la acest exercițiu european al Bucureștilor este doar decență și eficacitate.

Rep: Domnule profesor, România a preluat la 1 ianuarie a.c. preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Ce înseamnă pentru țara noastră acest lucru și cum trebuie să-și valorifice această șansă care vine la 12 ani după aderarea la UE?

Vasile Puşcaş: În primul rând să subliniem faptul că, în conformitate cu Tratatele Uniunii Europene, incluzând și Tratatul de Aderare a României la U.E., este un drept și o obligație a României ca stat membru să exercite președinția rotativă a Consiliului U.E. Deci nu ni se face nici o favoare și nici nu ni se impune o corvoadă, ci ne exercităm rolul de stat membru al U.E. Pe de altă parte, să reamintim că Uniunea Europeană este o organizație interstatală, interguvernamentală. Potrivit acestei caracteristici, rolul statelor membre este esențial în procesul decizional european, iar Consiliul U.E. are menirea de a face posibilă exprimarea opțiunilor statelor membre în privința politicilor și regulilor/legilor pe care le va urma Uniunea. Așa cum Consiliul European este cadrul instituțional în care statele membre decid căile strategice de evoluție a organizației. Așadar, guvernele au autoritatea și legitimitatea de a formula opțiunile statelor membre, de a negocia și decide împreună politicile și legislația comunitară, dar și de a aplica aceste decizii la nivel statal și local. Din păcate, în România există și acum, la mai bine de un deceniu de la aderarea la U.E., o legislație confuză și imprecisă în ceea ce privește procesul decizional intern pentru afacerile europene, desigur cu reverberații și în planul interacțiunilor cu celelalte state membre și instituțiile europene, deci în procesul decizional general european. Dar aceasta depinde de modul neadecvat în care a fost gândit și aplicat la București aranjamentul constituțional de încadrare a României în procesul integrării europene. Ceea ce s-a văzut și în dezbaterile politice de la noi, în ultimele luni, care au semănat mai mult cu o gâlceavă și bătălie internă pentru putere folosindu-se, de această dată, motivul exercitării de către România președinției Consiliului U.E. Ceea ce dovedește un regres în cultura politică, democratică, națională și europeană a actorilor de pe scena politicii românești. În acest context, speranța mea este că România să deruleze un mandat decent și eficient ca președinte al Consiliului U.E., în semestrul întâi al anului 2019.

Pentru că activitatea președinției Consiliului U.E. este clar reglementată, se bazează pe proceduri amănunțite, statul membru care se află la cârma acestei instituții europene trebuind să aibă o conduită de mediator care urmărește să obțină consensul celorlalte state membre pentru propunerea soluțiilor legislative și de reglementare europeană adecvate, România va fi în postura unui negociator-șef european. Iar pe lângă cunoașterea foarte bună a legislației, regulilor, procedurilor, politicilor europene, reprezentanții guvernului român vor avea șansa de a etala capacități intelectuale ridicate, creativitate, orientare politică europeană și, nu în ultimul rând, dedicare a țării noastre pentru evoluții pozitive în Uniunea Europeană. Această din urmă calitate poate fi cel mai bine demonstrată prin inserarea experiențelor proprii și opțiunilor românești în politicile generale europene. Evaluarea finală a rezultatelor președinției Consiliului U.E., la finalul acestui semestru, dar și felul în care România a exercitat-o, vor demonstra orientarea clară europeană a țării și va contribui la definitivarea conturării brandului de stat membru al Uniunii, cu consecințe inclusiv pentru binele comun și individual al cetățenilor români. Ceea ca va avea o importanță extraordinară în aceste vremuri când se proiectează refondarea Uniunii Europene!

Rep: În primele zile ale acestei luni, câteva instituții importante de presă din Europa avertizau că România nu ar fi capabilă să gestioneze acest mandat. De asemenea, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, afirma că autoritățile române nu sunt pregătite pentru președinția Consiliului Uniunii Europene. Sunt sau nu justificate aceste semnale?

Vasile Puşcaş: În anii care au trecut de la aderarea la Uniunea Europeană, România-ca stat membru-, nu a obținut efecte deosebite din participarea la procesul integrării europene. Inclusiv în ceea ce privește Piața Internă, unele consecințe pozitive au apărut din contagiunea pieței noastre locale cu Piața Unică, lipsind politicile economice de încadrare eficace în această piață europeană și maximizarea beneficiilor pentru cetățenii români. Iar utilizarea/absorbția fondurilor europene a fost o adevărată odisee obsesivă a autorităților și beneficiarilor din România. Politica și guvernarea din țara noastră a părut că urmează calea nefastă a lui „lasă-i pe europeni să zică ce vor, noi tot vom face cum vrem noi”. Chiar în ultimele luni ale anului trecut, discursul politic de la noi și unele acțiuni guvernamentale au fost puternic contestate și din perspectiva raportării la politicile europene, așa că percepția la Bruxelles și în anumite state membre despre conduita României în procesul integrării europene poate fi chestionabilă. Iar comportamentul fanariot al multor politicieni români ar putea accentua unele tonuri ale percepției externe neplăcute. Ceea ce s-a văzut în presa internațională de la sfârșitul anului trecut și primele zile ale anului 2019. Dar a pretinde să impui o evaluare definitivă a exercitării președinției României la Consiliul U.E. încă înainte de derularea acesteia mi se pare a fi cam exagerat și, de ce să nu o spunem, cam politicianist. Comunicarea publică având un ton hiperbolizant pe care au folosit-o guvernamentalii români în 2018, pentru subiectul primului exercițiu al României la președinția Consiliului U.E., a sensibilizat și mai mult opinia publică internă și europeană. De aceea, eu am ca așteptare de la acest exercițiu european al Bucureștilor, așa cum am mai spus, doar decență și eficacitate.

Rep: Pe lângă dosarele sensibile care vor trebui gestionate în cele șase luni de mandat (ex: Brexit, bugetul UE, viitorul european), România a anunțat o serie de priorități menite să ducă la creșterea coeziunii la nivel UE. În ce măsură credeți că țara noastră va reuși să obțină consens în atingerea obiectivelor pe care și le-a propus?

Vasile Puşcaş: Faptul că România și-a fixat obiectivul coeziunii pentru această președinție a Consiliului U.E. poate fi salutar. Dar, alături de acesta a mai înșirat câteva aspecte care vor să acopere aproape toate domeniile politicilor europene, ceea ce nu este posibil de îndeplinit, având în vedere nu doar capacitatea de negociere a României, dar și contextul general european și internațional, precum și câteva elemente limitative care pot apărea datorită campaniei electorale pentru europarlamentare, acțiunilor Brexit și divergențelor legate de definitivarea Cadrului Financiar Multianual al U.E. Aici, decidenții români s-au dovedit a fi superficiali și grandilocvenți, stârnind ironii și neîncredere în mediile politice internaţionale. În ultimele săptămâni din 2018, guvernul român a venit cu unele amendamente, dar prea târziu pentru a mai modifica acea percepție despre care am vorbit. Mai mult, chiar politicile interne s-au dovedit a fi îndepărtate de obiectivul coeziunii țării și Uniunii Europene, ceea ce a dus la îndoielile de încredere de care România și guvernul ei au mare nevoie pentru a gestiona desfășurarea mandatului european pe care-l are acum. Dar, cu capacitățile care le are, Guvernul României trebuie să dovedească voință, energie și abilitate pentru a consensualiza cât mai multe dintre temele importante de pe agenda politicilor europene. Ce va putea realiza, vom vedea doar în iunie-iulie 2019.

Rep: Sunt voci care spun că mandatul la președinția rotativă a Consiliului UE constituie o chestiune pur tehnică. Are sau nu vreun rol factorul politic în procesul decizional de la nivelul acestei structuri a UE?

Vasile Puşcaş: Cine susține astfel de aserțiuni dovedește că nu cunoaște managementul afacerilor europene. Tehnicul este foarte important în documentarea dosarelor și în preparativele negocierilor care se derulează. Dar impulsul spre negocierea formei finale a soluțiilor și deciderea acestora aparține politicului. Nu întâmplător Consiliului U.E. i se mai spune și Consiliul de Miniștri, iar miniștrii(ca reprezentanți ai guvernelor statelor membre) sunt decidenți politici. Culmea este că e criticată implicarea uneori prea mare a eurobirocraților în procesul decizional european, iar la București se spune că funcționarii și tehnicienii sunt cei mai importanți! Repet, autoritatea și legitimitatea este a guvernului, deci a componenților acestuia, așa cum au rezultat din procesul decizional politic din țară. Dar, firește, și responsabilitatea este tot a guvernului, în componența lui legală.

Rep: Poate constitui președinția românească la Consiliul UE o oportunitate pentru Republica Moldova de a se apropia mai mult de UE?

Vasile Puşcaş: Această președinție a României la Consiliul U.E. este o oportunitate, în primul rând, pentru mediul decizional politic și statal românesc să demonstreze că este un stat membru puternic, care poate să insereze în legislația europeană preferințe locale concordante creșterii și dezvoltării întregii Uniuni Europene. Dacă are astfel de opțiuni și energii constructive, cu siguranță poate să susțină și efortul Republicii Moldova de calea europeană.

Rep: Una dintre temele actuale la nivel UE o constituie trasarea direcției pe care s-o urmeze această comunitate politico-economică. Poate avea România un cuvânt de spus cu privire la viitorul UE și în ce măsură poate influența țara noastră acest proiect?

Vasile Puşcaş: În timpul mandatului României la președinția Consiliului U.E. este programată și o reuniune a Consiliului European, la Sibiu, în luna mai, care va avea pe agendă tocmai discutarea subiectului viitorului Uniunii Europene. Dacă luăm ca referință ceea ce au afirmat în ultima vreme oficialii României, pe această temă, atunci cred că nu ar trebui să avem așteptări prea mari. Din păcate, dezbaterea publică a viitorului Uniunii Europene, în România, lipsește aproape cu desăvârșire. Ceea ce e mare păcat, căci ne interesează viitorul Uniunii precum ne interesează și viitorul României! Pentru că va putea exista dezvoltare sustenabilă și identificare pozitivă proeminentă a națiunii române și României, decât prin implicarea cât mai intensă și eficace în politicile integrării europene. Iar acum, Uniunea Europeană este în curs de restructurare, poate chiar de refondare și este o șansă că România este stat membru al Uniunii, deci are dreptul și datoria de a contribui cât poate mai mult și mai bine la o dezvoltare a procesului reconstrucției europene. Desigur, în actuala președinție a Consiliului U.E., România are ocazia să fie mult mai prezentă în media internațională, dar, și aceasta cred că este mai important, are șansa să probeze la scenă europeană că poate fi un membru de valoare al organizației, degajând vitalitate și optimism pentru viitorul Uniunii Europene.

Interviu realizat
de Cosmin PURIŞ