Fondul piscicol natural – prăpădit de braconieri, microhidrocentrale şi balastiere

În organizarea Universităţii de ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca s-a defăşurat, vineri, în ambianţa modernă a Institutului pentru ştiinţele Vieţii, seminarul cu tema „Pescuitul sportiv – pasiune, biodiversitate şi antreprenoriat”, care a reunit specialişti şi oameni de afaceri din domeniul piscicol, cadre didactice universitare, cercetători şi un foarte mare număr de studenţi.

Participanţii la eveniment au evidenţiat starea dramatică în care se află, la ora actuală, fondul piscicol natural din România, ca urmare a braconajului – de cele mai multe ori cu instalaţii de curent electric sau cu plase monofilament -, a pescuitului iraţional, ori a construirii unei adevărate salbe de microhidrocentrale private pe râurile de munte, care au blocat migraţia peştilor în amonte, spre izvoare, unde îşi depuneau icrele. În acelaşi timp, sute de balastiere exploatează poluant nisipul şi pietrişul din albia râurilor, afectând major fauna ichtiologică. Au dispărut specii de peşti foarte valoroase, din cauza intervenţiilor brutale şi iresponsabile ale omului, pe albiile râurilor.

Totodată, manifestarea de la USAMV a prilejuit exprimarea unor puncte de vedere ferme privitor la necesare acţiuni comune în scopul protecţiei fondului piscicol natural şi pentru a asigura exploatarea durabilă a resurselor de peşte din bazinele hidrografice ale României.

Lucrările reuniunii s-au derulat în trei secţiuni: Antreprenoriat în domeniul pescuitului sportiv; Ihtiologie şi pescuit sportiv; Conservare şi Biodiversitate.

Iniţiatorul manifestării, dr. Daniel Cocan, şef de lucrări la Facultatea de Zootehnie şi Biotehnologii a USAMV, a declarat, pentru cotidianul „Făclia”, că instituţia de învăţâmânt superior în care îşi desfăşoară activitatea a organizat o suită de evenimente de acest gen, seminarul actual fiind al cincilea care dezvoltă o temă de mare interes .

„Susţinem, prin acţiuni, protecţia peştilor în mediul natural. Eu profesez în domeniul ştiinţelor fundamentale – ihtiologie, fiziologia organismelor acvatice, hidrobiologie -, mă ocup preponderent de arii naturale, mai puţin de creşterea intensivă a peştilor, de acvacultură. Am fondat şi un cerc de ihtiologie, cu studenţii, şi organizăm, periodic, deplasări pe teren şi tabere de voluntariat. Ne-am implicat în reconstrucţia cascadelor, a podinilor de pe Someşul Cald. Anul acesta vrem să continuăm inventarierea ihtiofaunei din acest bazin”.

Daniel Cocan a subliniat că România „are un potenţial natural imens: „ne-a spus-o chiar şi prinţul Charles al Marii Britanii, şi nu ar trebui să ne batem joc de această zestre, precum se întâmplă, din păcate, în ultima vreme”. „Nu există strategii pentru mai mulţi ani, guvernele politice se schimbă repede. Facultatea noastră s-a implicat şi în protecţia naturii: am reuşit să blocăm construcţia unei microhidrocentrale, care ar fi dus la dispariţia unui râu de munte de 23 de kilometri. E vorba de un afluent al Vişeului, pe Ruscova, în Maramureş. Râul urma să fie închis într-o tubulatură. Este o situaţie extrem de gravă cu lostriţa: mai avem doar câteva nuclee de lostriţă în România şi tocmai acolo se încearcă, repetitiv, construcţia unor microhidrocentrale. În aprilie-mai vom merge în zona Răstoliţa (la poalele munţilor Călimani şi Ghiurghiului, Mureş-Harghita), unde se doreşte continuarea unui proiect început pe vremea lui Ceauşescu. Șapte râuri ar urma să fie închise în tubulatură, captate într-un baraj imens. Toate acestea în condiţiile în care se vizează producerea de energie electrică. Eu am absolvit un liceu de energetică, domeniul m-a preocupat tot timpul. ştiu care este situaţia energetică a ţării în acest moment, am şi colegi care lucrează la Transelectrica ori Hidroelectrica. Vă spun în perfectă cunoştinţă de cauză că în România se produce la ora actuală atât de multă energie electrică încât operatorii privaţi sunt scoşi, periodic, din sistem: sunt anunţaţi că sunt introduşi alţii. Energia electrică din România ar trebui să fie gratuită, dar, paradoxal, se continuă construcţia altor şi altor microhidrocentrale, cu impact negativ asupra mediului: în dauna pădurii, pentru că se taie arbori sănătoşi, şi în dauna faunei, prin distrugerea habitatelor naturale. Românii ar trebui să îşi protejeze, întâi de toate, mediul, natura. Din păcate, în spatele construirii unor astfel de microhidrocentrale se află oameni dubioşi”.

Cele mai valoroase râuri de munte din România sunt ameninţate de peste 500 de proiecte de microhidrocentrale. Peste un sfert din microcentralele aflate în funcţiune sunt în arii protejate sau la limita acestora. Construcţia lor a fost aprobată fără niciun fel de pre-planificare strategică la nivelul bazinelor râurilor şi la nivel naţional. Infrastructurile hidrocentralelor produc efecte negative majore asupra ecosistemelor acvatice şi asupra serviciilor pe care acestea le furnizează la nivel local şi regional: cursurile de apă cu stare ecologică foarte bună şi luncile inundabile sunt din ce în ce mai rare în România.

Decanul Facultăţii de Zootehnie şi Biotehnologii din Universitatea de ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV), prof. univ. dr. Daniel Dezmirean: „Pe noi ne interesează şi dezvoltarea antreprenorială în acvacultură. Suntem cei care pot să traseze strategii concrete, de specialitate, de impact, pe acest domeniu. (…) Este arhicunoscut: carnea de peşte este dintre cele mai valoroase”.

Prof. univ. dr. Vioara Mireşan, fost decan al Facultăţii de Zootehnie şi Biotehnologii: „Programul de studii în disciplina Piscicultură al Facultăţii are rezultate meritorii, avem absolvenţi bine pregătiţi, 25 pe serie, un total de 750, în prezent, care lucrează în acest domeniu. În Transilvania sunt multe unităţi piscicole – în Maramureş, Bistriţa, în judeţul Cluj etc. În alimentaţie, peştele ne dă tot aportul în acizi graşi şi omega 3. şi în domeniul creşterii animalelor avem câte 80-100 de studenţi pe serie, activi, după absolvire, cu eficienţă, în sectorul zootehnic. USAMV are şi Facultatea de ştiinţa şi Tehnologia Alimentului, iar absolvenţii ei se implică serios în mecanismele de asigurare a unei hrane sănătoase pentru populaţie.

Guvernatorul Deltei Dunării, Mălin Muşatescu, nu a reuşit să vină la reuniunea de la Cluj-Napoca din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile, dar a intervenit, în lucrările seminarului, printr-o transmisie video în direct, de la Tulcea. Muşatescu s-a referit la situaţia dezastruoasă în care a ajuns pescuitul în România:

“60% din peştele prins merge pe piaţa neagră, se face evaziune fiscală. Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură (ANPA) nu face nimic pentru apele ţării şi a ajuns să concesioneze şi peştii din Lacul Herăstrău, bine că nu şi pe cei din Cişmigiu pentru că nu mai avem peşte în România. Sunt asociaţii care au populat cu caras şi biban ape de munte! Am introdus în Deltă sistemul catch & release (prinde şi eliberează) la ştiucă, deşi mulţi pescari sportivi nu pot accepta aşa ceva. Lângă pescarul sportiv nu are ce să caute sacul sau sacoşa. În afară de pescuitul supraindustrial, în Deltă sunt pescari care prind tot ce înseamnă ştiucă, indiferent de dimensiune. Sunt pescari care duc acasă câte 10-15 kg de ştiucă sub 40 cm. În acest ritm ştiuca nu mai are acel ciclu de creştere de 3-4 ani (…). La noi, barajele sunt pline de plase. Pe lacul Balaton din Ungaria nu vezi aşa ceva. Râurile de munte sunt înţesate de microhidrocentrale care opresc migrarea peştelui în perioade de reproducere. Avem tot mai puţine ape cu peşte. Sunt personaje care vin cu GPS, care încarcă Google Maps în orice colţişor al Deltei Dunării. În statul New York, legislaţia îţi spune că nu ai voie să mănânci de mai mult de două ori pe an peşte din ape publice, ca să nu o poluezi. Nu cred că aţi mâncat, la Paris, peşte din Sena sau, la Londra, peşte din Tamisa”, a spus Mălin Muşatescu.

Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) a confiscat, anul trecut, 525 de carmace (şiruri de cârlige mari) pentru sturioni – specie de peşti a căror capturare a fost interzisă de autorităţile române din anul 2006 -, precum şi peste 150 de kilometri liniari de plase a căror utilizare nu este permisă în Deltă. Supravieţuitori ai erei dinozaurilor, sturionii sunt printre cele mai valoroase specii de peşti. De-a lungul timpului, populaţia de sturioni s-a redus dramatic, din cauza exploatării excesive şi a barajelor ridicate pe Dunăre. România a interzis, în anul 2006, pentru o perioadă de zece ani, capturarea sturionilor în Dunăre şi în apele teritoriale ale Mării Negre, iar apoi prohibiţia totală la speciile de sturion a fost extinsă pentru încă cinci ani. Dunărea inferioară are singurii sturioni sălbatici din Uniunea Europeană care cresc şi se reproduc în mod natural, potrivit Institutului Naţional de Cercetări Delta Dunării.

Oana Ivan, Universitatea „Babeş-Bolyai”: “În Delta Dunării, la 120 de pescari dintr-un sat, 20 erau braconieri nederanjaţi de poliţie. Doar 10% din peştele prins este raportat. Există o presiune permanentă pe anumite specii: somn, şalău, ştiucă şi sturion”.

Smaranda Neagoe, „Fly Fishing România”: „Pentru acest an, avem în vedere amplasarea de camere de luat vederi pentru reducerea braconajului şi efectuarea unui studiu de evaluare a situaţiei ihtiofaunei dar şi a potenţialului din Valea Someşului Cald”.

Andras Nagy, „Milvus Group”: „Sunt specii pe cale de dispariţie în România: morun, caracudă, clean mic, lin, păstrăv de mare, pietrar, husar, lostriţă. Lucrările de prevenire a inundaţiilor se fac după ureche, au redus luncile inundabile, unde se reproduceau aceşti peşti. Exploatarea pietrişurilor din albiile râurilor, apa nedecantată din apele de munte au dus la sufocarea icrelor. Urmare a construcţiei microhidrocentralelor, pârâurile de munte sunt tulburi în majoritatea anului”.

Vasile Oţel, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării, Tulcea: Sunt balastiere pe mai toate râurile; avem poluare chimică, un braconaj mult mai agresiv şi mai pervers decât înainte de 1989, dar şi un control cu totul ineficient. Situaţia este tragică în toate zonele piscicole”.

***

„The Guardian”, Marea Britanie: „Râurile din munţii României dispar, din cauza corupţiei, iar hidroenergia înfloreşte, pe zi ce trece. Râuri din Carpaţi sunt ascunse în conducte groase de metal, pentru microhidrocentrale!”

***

Autorizarea microhidrocentralelor pe râurile de munte din ariile naturale protejate a fost suspendată, la 31 ianuarie 2014.

Următoarele fapte constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 3 ani: pescuitul electric, deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin curentare, electrocutare, pescuitul cu materiale explozive, pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel, pescuitul cu japca şi cu orice alte unelte neautorizate, precum şi folosirea armelor de foc în scopul omorârii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice; pescuitul cu unelte şi scule neautorizate; pescuitul sau omorârea deliberată a mamiferelor marine.

Carmen FĂRCAŞIU