Florin Moroşanu – Directorul executiv al Asociaţiei Capitală Culturală Europeană – Cluj-Napoca: Efervescenţa culturală a oraşului Cluj-Napoca demonstrează dorinţa noastră de a deveni capitală a culturii europene

Directorul executiv al Asociaţiei Capitală Culturală Europeană – Cluj-Napoca, Florin Moroşanu, vorbeşte într-un interviu acordat ziarului Făclia despre şansele oraşului nostru de a obţine titlul de Capitală Culturală Europeană. El prezintă strategia adoptată de municipiul Cluj-Napoca pentru a atinge acest obiectiv şi activităţile pe care le desfăşoară în acest sens.

Florin Moroşanu spune că oraşul are foarte multe atuuri pentru a obţine acest titlu, precizînd că singurul factor care ar putea determina un eventual eşec în acest proiect poate veni doar din interior, din lipsa de mobilizare a societăţii.

Rep: Domnule Florin Moroşanu, conduceţi Asociaţia Cluj-Napoca 2020 – Capitală Culturală Europeană. De ce a fost necesară constituirea acestei asociaţii şi cum funţionează aceasta?

Florin Moroşanu: În primul rînd, aş dori să precizez că Asociaţia Capitală Culturală Europeană – Cluj-Napoca are un Consiliu Director format din 15 persoane, care împreună cu Adunarea Generală reprezintă organele de conducere ale Asociaţiei. Eu sînt doar directorul executiv şi mă străduiesc să pun în practică hotărîrile acestor două structuri decizionale. Asociaţia s-a înfiinţat pentru a pregăti candidatura oraşului Cluj-Napoca, pentru a planifica programul cultural şi bineînţeles pentru a promova oraşul nostru. Din asociaţie fac parte reprezentanţi ai operatorilor culturali, ai societăţii civile, ai mediului universitar, ai mediului de afaceri şi ai autorităţilor locale şi nu în cele din urmă din partea cluburilor Lions şi Rotary Cluj. Mai mult decît atît, după anul 2021, ne vom continua activitatea pentru sprijinirea şi dezvoltarea activităţilor culturale în folosul comunităţii.

Rep: Ce strategie are organizaţia şi ce activităţi desfăşoară pentru ca municipiul nostru să obţină titlul de Capitală Culturală Europeană?

Florin Moroşanu: În acest moment, la nivelul asociaţiei sînt constituite opt comisii sectoriale, acestea realizînd deja în bună măsură o radiografie a situaţiei pe fiecare sector, un inventar al resurselor existente şi al nevoilor. După cum ştiţi, aceste comisii au organizat în ultimul an şi jumătate mai multe dezbateri publice. În urma acestora s-au întocmit o serie de analize care vor sta la baza realizării unei strategii culturale transsectoriale pentru proiectul Capitală Culturală Europeană – Cluj-Napoca.

Cele opt comisii sînt: Comisia pentru Educaţie şi Cercetare (coordonatori: Ionel Haiduc, Emil Burzo, Radu Munteanu şi Florin Stamatian); Comisia pentru Cultură Religioasă (coordonator: Radu Preda); Comisia Arte Literare şi Publicistică (coordonator: Irina Petraş ), Comisia Arte Vizuale (coordonatori: Tudor Giurgiu şi Istvan Szakats ), Comisia Artele Spectacolului (coordonatori: Tompa Gabor şi Mihai Măniuţiu), Comisia pentru Patrimoniu (coordonator: Ioan Piso), Comisia pentru Arhitectură şi Intervenţie Culturală în Spaţiul Public (coordonatori: Ligia Subţirică şi Ionel Vitoc); Comisia pentru Multiculturalism (coordonator: Tudor Sălăgean).

Strategia noastră vizează şi cooptarea unor specialişti internaţionali care să ne sprijine în toate etapele demersului nostru, care să ne ofere ghidaj şi consultanţă. Această componentă este necesară deoarece proiectul este unul extrem de complex, cu un număr mare de actori implicaţi, cu o desfăşurare mare de resurse financiare şi cu nişte reguli stricte. O primă colaborare de acest gen este cea cu Dutch Initiative for Sustainable Cities ( DISC ), experţi olandezi în domeniul dezvoltării sustenabile a oraşelor europene, iar cea de-a doua este cu firma Acultos, un consorţiu de specialişti din Germania, Franţa, Italia, Marea Britanie şi Ungaria care au participat la redactarea sau implementarea a numeroase proiecte de Capitale Culturale. Aş dori să menţionez foarte clar că aceste două companii nu ne vor redacta proiectul cultural, aceasta este sarcina noastră ca asociaţie şi datoria noastră ca oraş candidat. Rolul lor este de a ne da sfaturi, de a ne sprijini în relaţia cu structurile Comisiei Europene şi de a ne spune din experienţa lor care este direcţia de urmat.

Tot în direcţia bunei relaţii cu Europa, asociaţia a cooptat un specialist în relaţii internaţionale şi afaceri europene. Este vorba de profesorul Vasile Puşcaş, care se va ocupa de activitatea de lobby.

Aş dori să mai menţionez o activitate pe care Asociaţia şi-a asumat-o ca fiind necesară în demersul său. În perioada următoare va trebui să găsim personalităţi reprezentative la nivel european şi mondial care să fie ambasadori ai oraşului nostru în competiţia pentru cîştigarea titlului de Capitală Culturală. Fiecare comisie a avansat nişte nume, iar în acest moment pot să va spun despre acceptul doamnei Simona Noja, o clujeancă cu o reputaţie extraordinară, care îşi iubeşte oraşul din care a plecat şi care în activitatea sa artistică a fost prim-balerină pe cele mai prestigioase scene din lume. În prezent, Simona Noja este directoarea şcolii de balet a Operei din Viena.

Consider că este deosebit de important să avem o abordare a culturii ca factor de dezvoltare durabilă la orizontul anilor 2021. Indiferent de rezultatul competiţiei, comunitatea clujeană în ansamblul ei va fi cîştigătoare dacă va vedea cultura drept un element al dezvoltării durabile, drept factor important al integrării sociale, al coeziunii sociale şi, în acelaşi timp, un important factor economic. În esenţă, aceasta este viziunea pe care o propune Asociaţia.

Rep: Recent, Comisia Europeană şi Parlamentul European au decis ca România şi Grecia să găzduiască oraşele-Capitală Culturală în anul 2021. Cum influenţează acest lucru candidatura municipiului Cluj-Napoca, ţinînd cont că planurile autorităţilor clujene au fost făcute pentru anul 2020?

Florin Moroşanu: Anul 2021 este doar o propunere înaintată de către Comisie, care urmează să fie aprobată de către Parlament şi Consiliu. Abia apoi vom fi siguri de anul alocat României. De altfel, am ştiut de la început că anul exact ar putea fi 2020, 2021 sau chiar 2022 şi am vorbit despre ‘’orizontul anilor 2020’’. Această decalare cu un an ne mai dă un răgaz să pregătim mai bine candidatura.

Rep: Ar putea constitui un dezavantaj pentru Cluj-Napoca faptul că deja un oraş din Transilvania, Sibiul, a deţinut titlul de Capitală Culturală Europeană?

Florin Moroşanu: Depinde doar de noi să avem un proiect solid. Faptul că Sibiul a deţinut acest titlu nu poate constitui nici un avantaj, nici un dezavantaj, ci doar un model de bune practici. În acest sens vă pot spune că între membrii asociaţiei sînt persoane care au lucrat pentru proiectul Sibiu 2007 Capitală Culturală Europeană. Mă refer la domnul Szabolcs Guttmann, fostul arhitect şef al Sibiului, şi Rareş Crăiuţ, unul dinte cei care a fost parte a structurii de lucru a proiectului din anul 2007. Pînă în toamnă sper să avem o surpriză plăcută venită tot de la Sibiu, în virtutea colaborării cu cei care au implementat acest concept de succes.

Rep: Ce alte oraşe din România aspiră la acest titlu şi cum se poziţionează Cluj-Napoca faţă de acestea?

Florin Moroşanu: Îninte de a răspunde la această întrebare doresc să precizez că municipiul Cluj-Napoca nu este în competiţie cu alte oraşe din Europa. În 2021, România şi Grecia vor avea fiecare un oraş Capitală Culturală, deci nu este o concurenţă între oraşe greceşti şi româneşti, cum nu este o competiţie între oraşe din România şi oraşe din alte ţări europene. Pînă în acest moment şi-au mai anunţat intenţia de a candida Timişoara, Iaşi, Alba Iulia, Arad şi sînt sigur că numărul oraşelor ce vor intra în competiţie va creşte în perioada următoare. Nu putem decît să ne bucurăm că mai multe oraşe din România doresc să participe la această competiţie şi astfel doresc să aibă un model de dezvoltare avînd în centru cultura. Cred că în acest fel va creşte atractivitatea tuturor oraşelor participante, pentru turişti, pentru investitori. Ar fi de dorit să avem în vedere o colaborare cu contracandidatele noastre, în sensul în care concurenţa poate să fie benefică şi nu trebuie să însemne duşmănie, ci dimpotrivă, să lase loc pentru colaborări în anumite proiecte care să pună în lumină valorile româneşti, indiferent de oraşul cîştigător.

Rep: Care sînt avantajele şi dezavantajele oraşului Cluj-Napoca în această competiţie?

Florin Moroşanu: Este greu să fiu obiectiv în legătură cu avantajele şi dezavantajele oraşului Cluj-Napoca. Totuşi, aş face o sinteză a ceea ce se spune despre Cluj-Napoca în legătură cu proiectul Capitală Culturală. Avem o infrastructură culturală superioară altor oraşe. La ceea ce există în acest moment trebuie incluse cîteva obiective ale municipalităţii care se află în diferite faze de proiectare, licitaţie sau execuţie. Mă refer la Centrul Cultural Transilvania, Centrul Regional pentru Industrii Creative şi Sala Polivalentă. La acestea se adaugă încet dar sigur transformarea zonei centrale a oraşului. Tot mai multe străzi sînt transformate în zone pietonale şi îşi redobîndesc farmecul de altădată.

Efervescenţa culturală a oraşului reliefată de analize ale Ministerului Culturii confirmă într-un fel dorinţa noastră de a deveni o capitală a culturii. Faptul că în Cluj-Napoca avem un sector cultural independent viu ne îndeamnă să ne dorim mai mult. Existenţa Fabricii de Pensule, unică în ţară ca şi formă de coagulare a operatorilor culturali, este cu siguranţă, pe lîngă ineditul său, un mare atu. Şcoala artistică clujeană, sub toate formele sale, devine un brand regional. Nu doresc să dau nume, deoarece sînt foarte mulţi artişti de renume şi cu siguranţă aş omite pe cineva. Universităţile, care sînt motorul dezvoltării acestui oraş, sînt alături de noi, parte a proiectului Capitalei Culturale.

Şi dacă vorbeam de operatori culturali, trebuie să evidenţiem şi marile evenimente care atrag atenţia asupra Clujului. Şi aici avem o sumedenie de proiecte interesante pe tot palierul celor şapte arte, însă de departe iese în evidenţă Festivalul Internaţional de Film Transilvania, care de la an la an atrage tot mai mulţi turişti culturali şi face numele oraşului nostru tot mai vizibil în Europa şi în lume.

Totuşi, cele mai mari atuuri ale noastre sînt valorile, spiritul clujeanului şi ambiţia noastră ca şi comunitate să privim spre viitor. Vă mărturisesc că uneori am senzaţia că acest oraş, Cluj-Napoca, are o fiinţă a sa şi un destin care îi permite să fie orice îşi doreşte. Este capabil să muncescă, să se mobilizeze şi să lupte pentru visele sale cu o forţă nebănuită. Sînt bineînţeles mai multe avantaje, însă am dorit să scot în faţă evidenţele şi factorul de unicitate. Ar fi o discuţie foarte lungă să punem într-o cronologie toate avantajele. Poate într-o altă discuţie.

Care ar fi dezavantajele? Văd unul cu adevărat periculos în cazul în care se va întîmpla. Eşecul proiectului poate veni doar din interior, din lipsa de mobilizare a societăţii şi a tuturor celor care au o experienţă de împărtăşit în legătură cu acest subiect şi nu o vor face. Asociaţia noastră are un caracter deschis tocmai pentru ca fiecare membru al comunităţii să poată construi împreună cu noi. În rest, orice dezavantaj îl putem remonta pe parcurs.

Dacă ar fi să îmi doresc ceva, acel ceva este să înţelegem cu toţii că proiectul Capitalei Culturale este un proiect pentru viitor, pentru viitorul nostru şi al copiilor noştri, pentru dezvoltarea într-o manieră europeană a oraşului. Trebuie să înţelegem că dacă vom cîştiga această competiţie, fiecare locuitor al oraşului va avea ceva de cîştigat. Studiile Comisiei Europene arată că fiecare euro investit aduce opt euro profit. Sumele investite în acest concept sînt de ordinul sutelor de milioane de euro, bani care doar într-o mică măsură aparţin comunităţii locale, restul fiind bani europeni, sub diferite forme şi resurse guvernamentale. Notorietatea oraşului creşte foarte mult odată cu nominalizarea noastră ca şi Capitală Culturală. Dacă vom cîştiga competiţia în 2016, urmează cinci ani pînă în 2021 de investiţii substanţiale în infrastructură, servicii, promovare etc. Pe scurt, coagularea comunităţii, munca în echipă, un proiect valoros şi ambiţios sînt cuvintele cheie ale reuşitei.

La final, doresc să adaug un lucru important. Avem nevoie de voluntari, indiferent de studii, capacităţi şi aptitudini, veniţi înspre asociaţie, deoarece pentru fiecare avem ceva de făcut astfel încît să ajutăm împreună acest proiect. Ne găsiţi la adresa web: www.clujnapoca2020.eu sau la sediul central al Primăriei Cluj-Napoca de pe strada Moţilor. În egală măsură, avem nevoie de sprijinul mediului de afaceri. Administraţia, atît Primăria Cluj-Napoca cît şi Consiliul Judeţean Cluj, sînt parte activă a Asociaţiei, însă fără aportul mediului de afaceri clujean proiectul va avea de suferit. Îndemn pe toţi cei care văd oportunitatea acestui proiect să ni se alăture, să ne contacteze şi să ne apucăm de lucru pentru un Cluj-Napoca european, de care să fie mîndri şi copiii noştri, aşa cum sîntem şi noi mîndri de el acum şi pe care astăzi îl numim Oraşul Comoară al Transilvaniei.