Fiii satului Agârbiciu

Duminică, în ziua de Rusalii, în Agârbiciu s-a desfăşurat şi tradiţionala sărbătoare a Fiilor satului, la care au participat numeroşi localnici, dar şi invitaţi din alte localităţi.
Agârbiciu – un sat ale cărei dimensiuni geografice și umane nu au fost prea mult mediatizate în ultimele trei decenii. O așezare suficient de pitorească de pe valea ce-i poartă numele, ascunsă la… rădăcinile dealurilor Fântâniței și Hârți, unde toate hotarele sunt inundate de plăcutul și eternul verde al anotimpului.
Interiorul satului poartă amprentele șantierelor care au introdus apa și canalizarea, dar și a lucrărilor de amenajare a Văii Agârbiciului, o vale uneori furibundă, care în 1970 a provocat înecul a 24 de bivolițe și altor animale din gospodăriile localnicilor.
Semnele trecutului încă mai dăinuie pe aici, chiar şi al trecutului îndepărtat, deoarece localitatea este atestată de prin 1448, iar istoria sa menține în picioare o Biserică românească din lemn, ctitorită prin secolul XVl, care acum se află în restaurare.
Revenind la evenimentul de duminică afectat, oarecum, de căldura toropitoare și praful ridicat în urma zecilor de autoturisme ce au adus fiii satului, vecini din alte sate și prieteni la această sărbătoare ținută în zi de Rusalii. Am vizitat o parte din vatra aşezării, dominată de semnele revigorării, şi am intrat în Căminul cultural, a cărui scenă și pereți erau ornate de doamna Lucreția Iancu și prietenele ei cu minunat de frumoase perini, cusături și țesături cu motive naționale.
Păcat că acest Cămin cultural, ca și magazinul din vecinătate, arată a fi de mult abandonat, însă din informațiile oferite de unul dintre cei mai reprezentativi fii ai satului, administrator al cunoscutei societăți Salice, care produce mobilier și pentru IKEA, am reținut că există un proiect de construcție a unei noi clădiri, care va fi dotată cu tot ce este necesar desfășurării actului cultural – artistic.
Sub umbrelele comercianților am tăifăsuit cu numeroși localnici și chiar cu oaspeți din satele vecine, care au participat la slujba religioasă din biserică și la deplasarea în câmp, unde preotul ortodox a sfințit pășunea, izvoarele și culturile.
Amfitrion a fost domnul ing. Ioan Iancu, manager în sectorul mobilei, omul care-și iubește locurile natale ca pe propria lui familie și viață, și care oferă, fără condiționări, din ce are, pentru manifestările organizate de comunitate.
Am aflat la această dublă sărbătoare, de la unchii organizatorului celei de-a lV – a ediții a „Fiilor satului Agârbiciu”, Ioan Iancu, că numele de Iancu domină aici, iar proveniența are rădăcini în zona Câmpeniului. Tot de la acești octogenari am reținut că, pe vremuri, acest sat dispunea și de o măcelărie, pentru că localnicii creşteau sute de animale. Acum în gospodăriile Agârbiciului nu sunt mai mult de 40 capete de vaci, cai și vreo 300 de oi şi capre.
Am remarcat că pe invitația organizatorilor a fost trecută locația, programul zilei, formația de muzică populară, soliștii genului, meniul – din care nu au lipsit înghețata, sucurile, apa minerală, plată, berea, vinul, micii și ceaunul de vânat -, dar și recomandarea pentru o ținută a portului popular tradițional. Și chiar am văzut că portul popular este păstrat cu sfințenie în Agârbiciu, iar unii vârstnici mi-au declarat cu satisfacție că hainele lor stau de vreo de 70 de ani în garderobă, adică de la cununie. Poate și copilașii de azi, îmbrăcați în cămăși albe pline de broderii, vor povesti peste decenii despre valoarea și simbolistica acestor splendide ii, ce sporesc patrimoniul portului nostru tradițional.
În asemenea ținută s-a jucat și cântat în Căminul cultural: instrumentiștii s-au aflat pe scenă, iar în sală s-a întins hora mare, în mijlocul căreia și-au prezentat repertoriul soliștii de muzică populară. Au înveselit sutele de participanți, formația „Crăișoru”, interpreții Codruța Jula Pop, Andreea Ciupe, Mihaela Grindean și Nelu Morar.
Prin sponsorizări din partea Asociației composesoratului pădurilor și pășunilor Agârbiciu și a altor oameni de bine, participanții au servit mici, bere, vin, sucuri și preparate vânătoreşti, condimentate și pregătite cum se cuvine într-un ceaun de dimensiuni respectabile de consilierul local Dan Iancu.
De remarcat că, dacă la ediția trecută fiii satului au ospătat, cum este tradiția ardelenească, un grup de tineri sosiți din Germania, care le-au trimis mulțumiri agârbicenilor și în acest an, la actuala ediție vestea ospitalității locului va fi dusă în Peru de tânărul M. Asurza, care și-a unit destinul cu o româncă ce-și are arborele genealogic în Agârbiciu.
Dumitru VATAU