Festivalul de la Mociu: Un adevărat regal al jocului şi cântecului popular de pe Câmpie

 Ce splendide duminici a avut această vară, generoasă în culturi vegetale îmbelşugate, dar şi cu temperaturi… tropicale, temperate de câteva ploi nu tocmai prietenoase. Dacă ar fi să substituim zilele unei săptămâni cu cele mai reuşite şi bogate duminici în activităţi cultural–artistice şi de divertisment din mediul rural, acestea s-ar numi: Fântânele, Cămăraşu, Jucu, Floreşti, Cătina, Bonţida şi Mociu. Desigur, nu sunt singurele locuri unde s-au întâlnit fiii satelor – momente cu reale valenţe afective pe care autorităţile publice locale le-au pregătit cum se cuvine, evocând istoria, tradiţiile nepieritoare, omagiind personalităţile şi e talând portul străbunilor, cândva tezaur artizanal în lăzile de zestre, ce încă mai rezistă prin căsuţele de odinioară, din ce în ce mai puţine prin satele noastre şi obosite de povara anilor.
Şi, cum frumoasele duminici ale verii încep să fie… îndosariate, prima duminică a lui septembrie nu a schimbat gustul şi culoarea anotimpului doar în dulceaţa şi aroma apetisantă a fructelor, ci a generat, în acest sfârşit de vacanţă, o nouă ediţie a Festivalului „Jocul de pe Câmpie”, organizat la Mociu de Primăria şi Consiliul local al comunei, cu sprijinul Consiliului Judeţean, prin Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj.
Reverberaţia jocului tradiţional a potenţat enorm sentimentul sărbătoresc în această importantă localitate transilvană, cu adânci rădăcini istorice puse în evidenţă de prin anul 1239, dominată multă vreme de familii nobiliare şi mai nou de un adevărat centru agroindustrial; este localitatea din România unde a căzut, în 1882, cel mai mare meteorit de la noi, împrăştiat pe 70 km pătraţi, ale cărui fragmente, unele de zeci de kg, pot fi văzute şi astăzi în unele muzee din ţară. Mociul de azi dispune de suficiente împliniri cu funcţionalitate concretă, dar şi de importante proiecte investiţionale din surse guvernamentale şi europene. Pe lista marilor priorităţi sunt rânduite Centrul de Permanenţă şi Cabinete pentru medicii de familie, aducţiunea de apă potabilă în satele Crişeni, Boteni şi Roşieni, dar şi asfaltări la Mociu.
În perimetrul central, bine dichisit, cu o reţea de magazine de mare diversitate, cu o potenţială piaţă agroindustrială şi un parc de agrement cum puţine se găsesc în Câmpia Transilvană, s-a desfăşurat spectacolul folcloric maraton, care a durat aproape zece ore.
La ora 12, pe artera principală a localităţii, călăreţi îmbrăcaţi în costume tradiţionale au dat startul deschiderii evenimentului marcat de parada portului popular şi scurtele dansuri pe caldarâm, din faţa primăriei, un fel de „gustare” artistică oferită numeroşilor spectatori de cele 11 ansambluri participante la această a XXl- a ediţie a festivalului.
Alaiul artiştilor şi al spectatorilor, ajunşi în jurul scenei permanente, construite în parcul de agrement umbrit de coronamente seculare, au urmărit deschiderea marelui spectacol artistic oficiată de primarul Mociului, domnul Vasile Focşa. Acesta a salutat prezenţa dansatorilor şi soliştilor de muzică populară, a oficialităţilor sosite aici, între care mai mulţi consilieri judeţeni, primarii comunelor Cămăraşu, Palatca şi al oraşului Sărmaş, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii tradiţionale Cluj, doamna Marinela Zegrean Istici, alte personalităţi ale vieţii cultural-artistice şi reprezentanţii unor fundaţii şi asociaţii.
Subliniind că „Un popor fără tradiţii este un popor fără viitor”, primarul a reiterat şi faptul că folclorul este cartea de identitate a neamului, alăturându-i portul, tradiţiile şi obiceiurile, care întregesc comorile nemuritoare ale timpului şi consfinţesc identitatea naţională. Alocuţiuni au mai prezentat doamna Marinela Zegrean Istici şi reprezentanţii PNL şi PSD.
Conform programului, debutul în Jocul de pe Câmpie a revenit Ansamblului artistic „Copiii Mociului”, pregătiţi de Iulia Bucur şi Marius Vădan, cu o Suită de la Mociu, Joc fecioresc, Muierească şi Joc de pe Câmpie. Prima dintre soliştii care au bucurat numerosul public cu plăcutele lor repertorii în pauza dintre formaţiile de dansatori, a fost Roxana Zanc, urmată de tatăl său, Marius Zanc.
Municipiul Gherla a fost prezent pe scenă cu Ansamblul folcloric „Valea Someşului”, Turda cu „Datina Turdeană”, iar melodiile Alinei Niculcea şi ale Dolfinei Aştilean au primit meritate aplauze din partea iubitorilor de folclor autentic.
Costumaţia de mare ţinută artistică şi jocurile de pe Câmpie au fost aduse apoi pe scenă de Ansamblurile tradiţionale din Frata, de „Trandafirul de Cătina”, de Ansamblul ţigănesc din Mociu, timp rezonabil de evoluţie primind şi Grupul tradiţional al Zăgrenilor din Ceaba, iar „Fiii Cămăraşului” au confirmat şi aici de ce au mereu solicitări din partea unor organizatori de spectacole de acest gen, pe plan european.
„Muguri de Cătina”, Ansamblurile din Voivodeni şi „Doina Sărmaşului” – Mureş au completat programul festivalului, iar solistele de muzică populară Mădălina Mârza, Raluca Rus, Ana Maria Câmpean, Ana Pop, Iulia Bucur şi prezentatoarea Ioana Breda Morar au răsfăţat publicul cu melodiile de succes din bogatul lor repertoriu. O notă maximă şi pentru prof. dr. Florina Matei, această veritabilă şlefuitoare de talente în învăţământul postuniversitar clujean, etnomuzicolog care a adus pe scena festivalului şi câteva interpretări din zona natală, Harghita; ineditul acestei ediţii a constat şi în lansarea, în premieră la Mociu, a noului său cântec patriotic „Neamul românesc nu piere”, cu care sutele de spectatori nu au fost zgârciţi în a oferi cuvenitele aplauze.
Încheiem acest reportaj cu sublinierile avizate ale interpretei de muzică populară, doamna Marinela Zegrean Istici, director al CJPCPCT Cluj, care ne-a mărturisit că actuala ediţie a fost o reuşită, parteneriatul dintre Primăria, Consiliul local Mociu şi instituţiile judeţene venind în sprijinul desfăşurării în cele mai bune condiţii a acestei prestigioase manifestări culturale, care urmăreşte protejarea, transmiterea şi promovarea jocului autentic de pe câmpie. O condiţie care se cere pe viitor este ca ansamblurile şi formaţiile tradiţionale să fie însoţite de grupuri instrumentale specifice locurilor de provenienţă, sens în care am apreciat evoluţia jucătorilor din Frata, care au jucat cu adevărat…„su grumazu ceterii”. Obiectivul principal rămâne însă tot ridicarea ştachetei valorice a festivalului.
Dumitru VATAU