Experienţa trăită de România a alimentat dezbaterea cu privire la cît de multă influenţă ar trebui să aibă UE

Agerpres

Ţările membre ale UE din Europa de Est se confruntă cu tulburări sociale şi politice din cauza măsurilor de austeritate pe care le-a impus Uniunea. Tensiunile politice care au rezultat şi mai ales experienţele trăite de România au reînviat dezbaterea cu privire la cît de multă suveranitate ar trebui să cedeze membrii est-europeni Uniunii Europene şi instituţiilor occidentale, la mai bine de două decenii după ce s-au eliberat din sfera de influenţă a URSS, scriu The Guardian şi Voice of America.

Zilele de protest din România faţă de măsurile de austeritate guvernamentale s-au intensificat, în contextul în care mii de manifestanţi demonstrează la Bucureşti şi în alte părţi ale ţării, cerînd alegeri anticipate, scrie ziarul britanic The Guardian.

Mulţimea din capitală, alcătuită în principal din sindicalişti, profesori, asistente medicale şi ofiţeri de armată în rezervă, s-a adunat în faţa clădirii guvernului, iar apoi s-a deplasat spre sediul central al televiziunii publice, acuzată de a fi părtinitoare în acoperirea informaţiilor privind guvernul premierului Emil Boc.

Marţi, Boc s-a adresat Parlamentului în cadrul unei sesiuni speciale cu ocazia Zilei Unirii şi i-a îndemnat pe români să conlucreze pentru a depăşi dificultăţile economice cu care se confruntă ţara în perioada crizei financiare globale.

Şi preşedintele Traian Băsescu s-a adresat protestatarilor. Cu prilejul ceremoniei de depunere a jurămîntului de învestitură în funcţia de ministru de externe a lui Cristian Diaconescu, Băsescu a vorbit despre “un val îndreptăţit de nemulţumire a oamenilor care au trecut printr-un proces dur de ajustări structurale necesare pentru ca România să poată merge înainte – tăieri de salarii, creşteri de TVA, reduceri sau introduceri de impozite pe un anumit segment din pensii”.

The Guardian aminteşte că România a aderat la UE în 2007 (dar nu şi la zona euro), iar economia ei a cunoscut o creştere de 8% în 2007 şi 2008. Dar în 2009, economia s-a contractat cu peste 7%, determinînd guvernul să convină un acord de finanţare externă cu FMI, UE şi Banca Mondială în sumă totală de aproximativ 20 de miliarde de euro pentru a ajuta la plata salariilor şi pensiilor.

În urma măsurilor de austeritate impuse în temeiul acordului, economia a revenit cu greu la creştere, dar cu preţul reducerii veniturilor, care sînt jumătate din media UE. TVA-ul din România a crescut de la 19% la 24% în 2010, în timp ce salariile bugetarilor au fost reduse cu un sfert.

Mulţi protestatari sînt furioşi şi din cauza a ceea ce ei percep a fi clientelismul şi corupţia.

Boc, care se află la guvernare din decembrie 2008, a declarat într-un discurs, luni, că protestele nu îl vizează doar pe el. “Oamenii sînt nemulţumiţi de întreaga clasă politică din ultimii 20 de ani. Au o nemulţumire îndreptăţită faţă de măsurile de austeritate, dar au o nemulţumire mai mare faţă de întreaga clasă politică” , a declarat premierul român. Sondajele de opinie actuale arată că partidul său PDL are 18% sprijin, în timp ce USL, care cere şi alegeri anticipate, are 50% sprijin.

România sărăcită, unul dintre statele din UE care a ieşit de sub controlul comunist cu mai bine de 20 de ani în urmă, se află din nou sub presiune în aceste zile, relatează Voice of America Mulţimi furioase de protestatari proveniţi din toate păturile societăţii româneşti – de la studenţi dezamăgiţi de un sistem de educaţie despre care ei spun că nu duce nicăieri, pînă la pensionari şi asistente medicale care nu au resurse financiare – au cerut demisia guvernului şi a preşedintelui.

Experienţele trăite de România au alimentat dezbaterea în curs de desfăşurare în Europa de Est cu privire la cît de multă influenţă ar trebui să aibă UE şi alte instituţii occidentale asupra afacerilor interne ale statelor membre.

Cu toate acestea, premierul Boc spune că favorizează încă o Europă mai centralizată.

În Ungaria vecină, premierul Orbán Viktor spune că cererile de austeritate dure şi politice din partea comunităţii internaţionale reprezintă o ameninţare la adresa suveranităţii ţării sale. El a fost criticat de UE şi SUA pentru faptul că a extins controlul guvernului asupra unor instituţii anterior independente – banca centrală, mass-media şi sistemul judiciar. Guvernul său a limitat de asemenea grupuri bisericeşti şi religioase recunoscute de stat.

Comisia Europeană, braţul executiv al UE, a ameninţat cu o acţiune în justiţie dacă Ungaria nu va relaxa controlul guvernamental asupra băncii centrale şi instanţelor de judecată, precum şi privind protecţia datelor cu caracter privat.

Orbán, care s-a întîlnit marţi cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat recent că este foarte dificil să se găsească un echilibru între cererile UE şi nevoile electoratului său.

Situaţia dificilă a Ungariei nu este unică. Slovacia se va confrunta cu alegeri anticipate în luna martie, după ce guvernul a căzut în urma unui vot cu privire la creşterea dimensiunii fondului de salvare al statelor din zona euro. În Republica Cehă, de asemenea, există discuţii politice interne legat de un nou tratat privind regulile bugetare ale UE.

UE care se confruntă cu probleme financiare urmează să se extindă la 28 de membri anul viitor, atunci cînd Croaţia va adera la bloc. Între timp, există o presiune crescîndă asupra fostelor state comuniste membre ale UE de a-şi ajusta politicile şi a ajuta ca blocul să arate mai unit.