Eveniment editorial de prim rang Un exerciţiu de recunoştinţă: „100 de ani de învăţământ medical românesc la Cluj”

Ziua de 5 decembrie rămâne zi reper în istoria Universităţii de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu”, zi în care a fost lansat volumul aniversar al Facultăţii de Medicină, sugestiv intitulat 100 de ani de învăţământ medical românesc la Cluj. Tradiţie şi performanţă, coordonatori Anca Dana Buzoianu, Cristian Bârsu, Oana Habor, Ioana Corina Bocşan, Petru Adrian Mircea, colaborator Lukacs Jozsef.

Volmul în sine, editat în condiţii grafice excelente, este rodul unei munci în echipe, o muncă extraordinară, cu rezultate deosebite. Sincer să fiu, ca unul căruia i-au trecut multe cărţi de specialitate prin mâini, rar am văzut o lucrare atât de închegată, bine structurată şi încă una realizată şi într-un timp scurt. “A fost, ca să o citez pe doamna profesor universitar dr Anca Buzoianu, rector, o aventură contratimp, una care a meritat toate eforturile. Este lucrarea de suflet a echipei pe care o coordonez de mult timp, dar şi proiectul cu care încheiem opt ani de mandat”. Mai mult, citez din cuvântul autorilor: “este o lucrare monografică care doreşte să oglindească  evoluţia învăţământului medical clujean. Acest efort de înţelegere şi cunoaştere a istoriei  Facultăţii de Medicină  a apărut în anul universitar 2019, când se împlinesc 100 de ani de învăţământ medical la Cluj. Cartea este rezultatul unei strădanii a unui grup de autori, medici şi istorici, dar şi a întregului corp academic al Facultăţii, care prin materialele scrise şi ilustrate au contribuit la realizarea proiectului (…) Monografia de faţă încearcă să se adapteze stilului contemporan şi să iasă din linia istorică clasică. Este o carte şi în acelaşi timp un album, iar imaginile selectate încearcă să surprindă într-un arc peste timp, ineditul acelor vremi. Autorii au ales imagini inedite, din colecţii particulare, care nu se regăsesc în alte scrieri, dar şi unele noi care să arate viitorul acestei facultăţi (…) Doar aşa putem transmite noilor generaţii tradiţia Facultăţii de Medicină”. Subscriem celor afirmate.

Şapte capitole oglindesc sintetic, cei 100 de ani şi am să mă opresc asupra lor în datele esenţiale. Capitolul I-autor dr Lukacs Jozsef-este dedicat învăţământului medical din Cluj  până în 1919. Din prezentare nu lipsesc date despre contextul socio-politic prin situaţia şcolilor din Cluj, a Institutului medico-chirurgical, a Facultăţii de medicină a Universităţii Regale Maghiare “Francisc Iosif”.

Capitolul II scris de dr. Oana Habor,  vizează Facultatea de Medicină din Cluj între 1919-1948, de reţinut fiind Universitatea românească din Cluj şi începuturile şcolii medicale, clinicile universitare şi institutele Facultăţii de Medicină, Universitatea pribeagă-Facultatea de Medicină în refugiu la Sibiu, metamorfozele instituţionale ale anilor 1945-1948.

Al III-lea capitol, autor prof dr Cristian Bârsu,  este dedicat Facultăţii de Medicină din Cluj între 1948 şi 1989, din care nu lipsesc pagini dedicate reformei învăţământului superior din anul 1948 şi modificările importante din deceniile care au urmat, consecinţele reformei învăţământului superior românesc cu referire la domeniul medical, personalităţi ale şcolii medicale clujene între 1948 şi 1989, decani şi rectori ai IMF Cluj.

Facultatea de Medicină din Cluj între 1990 şi 2008 se regăseşte în capitolul IV, semnat de Petru Adrian Mircea. Unul din punctele importante ţine de schimbarea numelui, instituţia care în aprilie 1991 va lua numele de UMF “Iuliu Haţieganu”, după numele ilustrului medic şi prim decan al Facultăţii de Medicină din 1919.

Profesor universitar dr Anca Dana Buzoianu semnează capitolul V, Facultatea de Medicină din Cluj între 2008 şi 2019. Anul 2011 este anul în care au fost definite  12 departamente, criteriul principal “care a stat la baza organizării departamentelor fiind cel didactic-educaţional şi apoi cel de cercetare, aşa încât fiecare departament a reunit discipline înrudite sau cu teme de cercetare comune”.

Capitolul VI este cel al Disciplinelor Facultăţii de Medicină (anatomie patologică, anatomie şi embriologie, anestezie şi terapie intensivă, biochimie medicală, biofizică medicală, biologie celulară şi moleculară, boli infecţioase, cardiologie şi Institutul Inimii, cardiologie şi recuperare, chirurgie cardiovasculară, chirurgie, chirurgie oncologică şi ginecologie oncologică, dermatologie, diabet şi boli de nutriţie, educaţie fizică, endocrinologie, epidemiologie, farmacologie-toxicologie şi farmacologie clinică, fiziologie, genetica medicală, geriatrie şi gerontologie, hematologie, histologie, igiena, imagistica medicală, imunologie şi alergologie, informatică medicală şi biostatistică, limbi moderne, medicală, medicină de familie, medicină de familie, medicina muncii, medicina de urgenţă, microbiologie, nefrologie, neonatologie, neurochirurgie, neurologie şi neurologie pediatrică, nursing, obstetrică-ginecologie, oftalmologie, oncologie medicală radioterapie, ORL, ortopedie-traumatologie, pediatrie, pneumologie, psihiatrie şi psihiatrie pediatrică, psihologie medicală, radiologie, reabilitare medicală, reumatologie, sănătate publică şi management, urologie), în timp ce ultimul capitol, VII, este galeria decanilor Facultăţii de Medicină din Cluj în perioada 1919-2019. Sunt de amintit profesorii dr Iuliu Haţieganu, Ion Minea, Iacob Iacobovici, Constantin Urechia, Dimitrie Negru, Titu Gane, Iuliu Moldovan, Ioan Neniţescu, Titu Vasiliu, Mihai Botez, Coriolan Tătaru, Ioan Drăgoiu, Victor Papilian, Cristea Grigoriu, Gheorghe Martinescu, Dumitru Michail, Marius Sturza, Mihai Kernbach, Aurel Moga, Victor Preda, Ion Păcurariu, Alexandru Opriş, Dezideriu Duma, Ion Baciu, Iuliu Căpuşan, Cornel Toader, Silviu Roşu, Viorel Ghiran, Mircea Dorofteiu, Oliviu Pascu, Petru Adrian Mircea, Nicolae Miu, Anca Dana Buzoianu.

Perspectivele Facultăţii de Medicină este semnat de prof dr Anca D. Buzoianu. În această postfaţă sunt prefigurate câteva deziderate: promovarea performanţei academice în formarea de profesionişti care să se poată integra cu succes pe piaţa muncii din sistemele de sănătate globale, apoi “serviciile educaţionale oferite pe viitor trebuie să reflecte nevoile şi provocările societăţii, aceasta fiind responsabilitatea socială a noastră  ca şi cadre didactice ale Facultăţii de Medicină. Nu trebuie să formăm doar buni profesionişti ci şi caractere şi cetăţeni responsabili ai Societăţii Europene în care Facultatea de Medicină din Cluj îşi are un loc bine stabilit”.

100 de ani de învăţământ medical românesc la Cluj. Tradiţie şi performanţă este un exerciţiu de recunoştinţă, unul făcut din suflet.

Demostene ŞOFRON