Eurodeputatul Norica Nicolai: Singura soluţie pentru UE este să îşi întărească coeziunea internă

Cred că ceea ce se întâmplă în Statele Unite trebuie să ne facă conştienţi de faptul că politica economică şi politica de securitate depind foarte mult de noi, ca ţară, că trebuie să ne schimbăm abordarea conform căreia, dacă facem parte din NATO şi din UE, lucrurile în România sunt pe deplin rezolvate. Trebuie să începem să dezvoltăm o viziune proprie, de dezvoltare economică, dar şi de întărire a capacităţii naţionale de apărare, a declarat eurodeputata Norica Nicolai într-un interviu acordat ziarului Făclia de Cluj.
La zece ani de la aderarea României în UE, Norica Nicolai consideră că din punctul de vedere al reacţiei Bucureştiului nu avem de-a face cu o integrare aprofundată, pentru că, spune eurodeputata, din păcate, mai întâlnim la Bucureşti lideri politici care spun că UE este vinovată pentru toate greşelile pe care le fac ei. Norica Nicolai crede că această atitudine vulnerabilizează Uniunea şi rolul României în înteriorul ei.
Rep: Doamna eurodeputat Norica Nicolai, Uniunea Europeană trece prin cea mai profundă criză din istoria ei. Refugiaţii, Brexit-ul, tendinţele centrufuge şi populismul sunt câteva dintre problemele care frământă UE. Care credeţi că ar trebui să fie raspunsul la aceste provocări?

Norica Nicolai: Aţi enumerat câteva dintre problemele actuale, dar ele nu afectează doar Uniunea Europeană, ci o întreagă comunitate internaţională şi toate acestea pornesc de la o eroare de abordare: din păcate, este foarte greu să înţelegem că se schimbă o lume. Se schimbă o lume în primul rând din raţiuni economice: este o revoltă a celor care nu se mai regăsesc în clasa de mijloc din cauza sărăciei. La această sărăcie, clasa politică nu a avut un răspuns coerent, o abordare directă şi acest lucru cred că a influenţat starea de spirit şi imaginea Europei de astăzi. Pe de altă parte, este greu să dai un răspuns, este o ambiţie foarte mare în măsura în care răspunsul se cantonează într-o abordare clasică a economiei de piaţă, a corectitudinii politice din discursul public. Cred că în clipa de faţă, singura soluţie pentru UE este să îşi întărească coeziunea internă. Eu cred că o schimbare de Tratat, care să dea mai multe competenţe UE, poate fi o soluţie, mai ales că sunt anumite domenii pe care le putem gestiona mai bine, mai eficient împreună decât fiecare în statul membru.

Rep: Recent, americanii şi-au ales un nou preşedinte. Cum vedeţi evoluţia relaţiei dintre UE şi SUA în contextul venirii la Casa Albă a lui Donald Trump?

Norica Nicolai: Relaţia dintre UE şi Statele Unite în contextul alegerii lui Donald Trump va fi una care va continua în aceiaşi parametri, cu excepţia TTIP-ului (acordul comercial UE-SUA Transatlantic Trade and Investment Partnership (T-TIP), care este deja pus în discuţie la Washington. Cert este că, din punctul meu de vedere, această împrejurare nu este neapărat un lucru rău, deoarece, aşa cum fusese negociat, foarte multe domenii, cel puţin pentru România, riscau să devină vulnerabilităţi, şi mă refer la consecinţele pe care le-ar fi avut acordul pentru industria europeană şi pentru agricultură. Aşa că, în materie de colaborare economică, ea va continua ca şi până acum, fără să avanseze neapărat printr-un acord. În materie de colaborare securitară, cred că vom asista la câteva schimbări de paradigmă, mai ales în interiorul NATO, pentru că agenda noului preşedinte vizează o întărire a SUA din interior. Asta poate presupune o analiză a cheltuielilor cu apărarea şi o temperare a reacţiilor obişnuite ale Statelor Unite de a se implica în conflicte în afara ţării. Ca atare, cred că statele UE vor trebui să respecte strict Tratatul de la Washington, iar 2,38% din PIB vor trebui alocaţi bugetului de apărare. În acest context va trebui să vedem în ce măsură putem compatibiliza forţele militare europene cu structurile NATO, dominate de Statele Unite.

Rep: Ce implicaţii credeţi că va avea politica Trump asupra Europei Centrale şi de Est?

Norica Nicolai: Este o întrebare provocatoare şi aş remarca înainte de a vă răspunde faptul că foarte multă lume din România s-a obişnuit să vadă în partenerul american un partener strategic. În condiţiile în care Statele Unite pregătesc o schimbare de strategie în ceea ce priveşte politica externă, sper totuşi ca România să rămână un partener strategic: Un sigur lucru poate fi grav pentru România, şi anume ipoteza în care administraţia americană va decide să închidă o serie de baze militare din afara Statelor Unite şi atunci baza americană de la Deveselu este în pericol. Cred că ceea ce se întâmplă în Statele Unite trebuie să ne facă conştienţi de faptul că politica economică şi politica de securitate depind foarte mult de noi, ca ţară, că trebuie să ne schimbăm abordarea conform căreia, dacă facem parte din NATO şi din UE, lucrurile în România sunt pe deplin rezolvate. Trebuie să începem să dezvoltăm o viziune proprie, de dezvoltare economică, dar şi de întărire a capacităţii naţionale de apărare.

Rep: Felul în care au evoluat lucrurile în ultima perioadă în această parte a Europei stârneşte îngrijorare. Mă refer la faptul că Bulgaria şi Moldova au optat pentru preşedinţi proruşi, care se alătură liderilor din Bulgaria, Serbia, Slovacia şi Cehia. Ce implicaţii ar putea apărea în România în urma acestor evoluţii politice?

Norica Nicolai: România rămâne într-adevăr singura ţară în această parte a Europei care are o administraţie pro-europeană, dar opinia mea este că Bulgaria nu va avea o schimbare majoră în politica externă vizavi de Uniunea Europeană. Bulgaria este un stat stabil şi probabil preşedintele care a fost etichetat ca fiind pro-rus înţelege nevoia de a avea relaţii de bună vecinătate cu toată lumea, pentru că frontiera Bulgariei este destul de apropiată de frontiera Rusiei şi cred că orice lider politic trebuie să înteleagă că vecinii trebuie să fie mai degrabă prieteni decât inamici. În ceea ce priveşte Moldova, care este o ţară instabilă din punct de vedere economic şi politic, nu exclud ca în perioada următoare o să asistăm la o serie de schimbări, mai ales că acest guvern pro-european pe care îl avem în momentul de faţă la Chişinău nu este un guvern cu o susţinere politică solidă în Parlament. ?tim foarte bine cât de dificil a fost să se contureze acest guvern Filip, pro-Europa, şi ca atare aici nu exclud o formulă de destabilizare. România însă nu a făcut foarte multe pentru a sprijini Republica Moldova în parcursul ei european, deşi am avut permanent o implicare, dar cred că am fi putut face mai mult şi nu am făcut acest lucru. Deocamdată, nu mă îngrijorează situaţia în ceea ce priveşte frontiera cu Republica Moldova şi cred că va trebui să asistăm efectiv la preluarea puterii de către noul preşedinte şi să vedem atunci care vor fi deciziile imediate pe care le va lua.

Rep: Parlamentul European a adoptat recent o rezoluţie în care acuză propaganda anti-europeană a Rusiei. În ce măsura acest tip de acţiuni derulate de Kremlin pot influenţa stabilitatea Europeană?

Norica Nicolai: Propaganda este o chestiune care este specifică spaţiului public şi lumii în care trăim. Asistăm la acţiuni de propagandă din partea tuturor forţelor politice europene, asistăm la acţiuni de propagandă în interiorul statelor membre. Cum putem numi altfel decât propagandă politică acţiunile oricărui partid politic defăşurate în favoarea promovării propriilor idei? Problema nu este la Rusia, ci la noi: în ce măsură suntem capabili să conştientizăm şi să asigurăm cetăţenii europeni că acţiunile şi luările de poziţie ale Rusiei sunt acţiuni de propagandă? Se porneşte de la o premiză greşită când spunem că ataşamentul unui cetăţean este influenţat neapărat de aceste acţiuni. Oamenii sunt mai inteligenţi decât îi cred liderii politici. Articole de propagandă pro-ruse se pot citi şi în România, internetul este plin de astfel de luări de poziţie, dar acestea au o relevaţă mică, iar ideea acestei rezoluţii era că tu, ca lider politic, te îndoieşti de capacitatea poporului tău de a discerne. M-am abţinut de la votarea acestui document, cu atât mai mult cu cât punea pe acelaşi palier propaganda realizată de Statul Islamic, care este propaganda unei entităţi teroriste, cu propaganda unui stat, Federaţia Rusă. Nu putem vorbi de Rusia ca fiind un stat terorist şi, ca atare, cred că trebuie să fim mai atenţi, ca decidenţi politici, la deciziile pe care le luăm şi la formulările pe care le facem.

Rep: La 1 ianuarie se implinesc zece ani de la aderarea României la UE. Cât a reuşit ţara noastră, în acest timp, să se integreze în UE şi ce ar trebui să facă în continuare pentru aprofundarea acestui proces?

Norica Nicolai: Nu ştiu dacă guvernele României din această perioadă au reuşit să se aplice foarte rapid ceea ce se numim ”valorile europene”, dar cu siguranţă, cetăţenii au reuşit. Avem peste 3 milioane de cetăţeni români care trăiesc în Uniunea Europeană, care se adaptează valorilor promovate de UE acolo unde se găsesc şi care au reuşit să schimbe cumva şi comportamentul clasei politice, din păcate nu atât de mult cât ne-am fi dorit.
Integrarea în UE este realizată, însă aş putea spune că din punctul de vedere al reacţiei Bucureştiului nu avem de-a face cu o integrare aprofundată, pentru că, din păcate, mai întâlnim la Bucureşti lideri politici care spun că UE este vinovată pentru toate greşelile pe care le fac ei. Este o atitudine care vulnerabilizează Uniunea şi rolul nostru în înteriorul ei, este o atitudine care este specifică liderilor mărunţi din punct de vedere politic, deoarece ca ţară membră a Uniunii Europene, este clar că trebuie să promovezi şi să respecţi valorile acesteia. Asta a fost condiţia integrării. Eu cred că va mai dura până se va schimba atitudinea clasei politice şi lucrul acesta depinde şi de populaţie. Cert este că procesul de integrare culturală şi civilizaţională este un proces care durează, dar cred, pentru români şi pentru România, că vom reuşi în următorii ani să ne comportăm cu adevărat ca europeni.

Rep: Preţedintele Klaus Iohannis a declarat recent că România nu ar trebui să-şi fixeze un deadline pentru a adera la zona euro. Cât de eficientă este pentru ţara o astfel de abordare?

Norica Nicolai: Nu împărtăşesc poziţia preşedintelui Klaus Iohannis. Eu cred că trebuie să ne fixăm un termen pentru intrarea în zona euro, pentru că este ştiut faptul că reacţionăm mult mai eficient ca ţară atunci când avem fixate ţinte şi când lucrăm sub această presiune a îndeplinirii ţintelor. Dacă vom spune că nu trebuie să ne fixam un deadline, putem aştepta foarte foarte mulţi ani, ştiut fiind faptul că marea majoritate a guvernelor lucrează pentru îndeplinirea unor obiective stabilite, uneori, doar în ziua a şaptea şi nu chiar toată săptămâna, iar aderarea la zona euro este, după părerea mea, foarte importantă. Avem nevoie de coeziune în UE, iar faptul că sunt state membre care nu fac parte din zona euro creează o vulnerabilitate. Această monedă şi-a dovedit viabilitatea, ea este utilizată în România şi ar trebui şi instituţionalizată utilizarea ei. Probabil, în câţiva ani, dacă suntem capabili să ne pregătim, lucrul acesta va fi posibil.

Rep: În ţară suntem în preajma alegerilor parlamentare. Cum vedeţi dezbaterile are au loc în acest context şi în ce măsură au legătură cu nevoile României?

Norica Nicolai: În România nu avem dezbateri pentru alegerile parlamentare. Avem o campanie în care fiecare afirmă că este mai puţin penal decât celălalt, avem o dezbatere care nu are nici o legătură cu vreun proiect de ţară. Vom avea nişte alegeri dificile, pentru că este foarte greu pentru cei neimplicaţi în politică să fie motivaţi să iasă la vot.
Interviu realizat de Cosmin PURIŞ