Eurodeputatul Norica Nicolai: A venit momentul să căutăm fiecare ce ne unește și nu ce ne dezbină

Mă mâhnește faptul că uneori România alege să nu se implice şi să nu fie prezentă în dezbaterea marilor subiecte care preocupă Uniunea. Mă nemulțumește profund faptul că facem, de multe ori, o figură marginală şi acceptăm toate propunerile marilor state membre, dar şi faptul că nu ne afirmăm identitatea noastră naţională mai pregnant, a declarat eurodeputata Norica Nicolai într-un interviu acordat ziarului Făclia de Cluj. Norica Nicolai a subliniat că, acum, când România aniversează 100 de ani de la Marea Unire, clasa politică românească trebuie să înțeleagă faptul că această mare sărbătoare trebuie să reprezinte un îndemn la unitate și coeziune socială.

Rep: Doamna eurodeputat Norica Nicolai, recent, Comisia Europeană a făcut public raportul MCV pentru România. Cum comentați acest document și ce transmite nou pentru țara noastră?
Norica Nicolai: A impune permanent condiționalități este în afara cadrului juridic admis între UE și România. În plus, acest raport, prin recomandările finale este de fapt un atentat explicit la statul de drept în România pentru că în orice stat european, statul de drept este analizat în raport de prevederile Constituțiilor interne. Ori a ne cere să nu respectăm deciziile CCR și implicit Constituția României, pentru că a lua din competența ministrului Justiției propunerile pentru procurori este o încălcare gravă a Constituției noastre, este excesiv și contrar Tratatului pentru că domeniul justiției este un domeniu de subsidiaritate. Noi suntem în acest moment într-o zonă de cooperare consolidată, dar care nu poate afecta în niciun mod dreptul unui stat suveran de a avea propriile opțiuni cu privire la arhitectura instituțională a sistemului de justiție. Deci este absolut excesiv, absolut politizat și de neaplicat în legislația internă din România.

Rep: În opinia dumneavoastră cât sunt de justificate criticile făcute de experții CE la adresa României?
Norica Nicolai: Noua ni se pare excesivă această dezbatere. Cred că foarte multe dintre reproșurile care ni se aduc nu au nici un fel de suport în realitatea românească. Este o dezbatere politicianistă mai mult decât politică și care ignoră orice fel de realitate a ultimelor zile din justiția românească. Din punctul meu de vedere este un exemplu de ipocrizie, de dublu standard și de încercarea de a impune hegemonia unor grupuri politice în beneficiul partizan politic și nu în beneficiul Uniunii Europene. Să ignori existența protocoalelor secrete, pe care probabil nu ai cunoscut-o și atunci nu știu cum ai monitorizat România, sau dacă ai cunoscut-o și ai tolerat-o înseamnă că ai acționat permanent împotriva standardelor de justiție europene și împotriva drepturilor omului pentru a se constitui argumente care să ducă în final la reducerea fondurilor europene și la limitarea României și a altor state din estul Uniunii Europene, Polonia și Ungaria, la fonduri europene și la a încerca să le impui o nouă abordare mi se pare de neconceput pentru Uniune Europeană care se pretinde democratică, respectând diversitatea pentru că așa a fost construită.
Rep: Comisia Europeană a anunțat că se așteaptă ca MCV-ul să fie ridicat pentru Bulgaria în 2019, până la finalul mandatului comisiei. Nu spune însă nimic despre perspectiva ridicării MCV în cazul ţării noastre. De ce credeţi că Bruxelles-ul a ajuns la această concluzie?
Norica Nicolai: Bulgarii încearcă să se desprindă de România, dar nu cred că se va întâmpla lucrul ăsta. După părerea mea, nu o vor face. Juncker ar putea să le scoată pe amândouă, pentru că a spus clar că pe mandatul lui se termină ambele MCV-uri pentru că interesul major al lor este președinția românească pe care se închid multe. Dacă ne ostilizează foarte tare, riscă să aibă probleme și nu o va face cu siguranță, politic. Mandatul comisiei actuale se încheie în martie-mai anul viitor și Juncker a spus că obiectivul lui este să termine cu MCV-ul pentru ambele state.

Rep: Parlamentul European a adoptat în 13 noiembrie acea rezoluţie privitoare la statul de drept din România. Cum comentaţi acest demers şi care pot fi consecinţele pentru ţara noastră?
Norica Nicolai: Am votat împotrivă și mă bucur că peste 180 de colegi din Parlamentul European au avut același sentiment și au votat împotrivă. Probabil că sunt anumite interese și mi-e clar că vor fi în perioada președinției românești! BREXIT-ul este unul dintre ele pentru că în momentul de față negocierile sunt într-un impas iar dacă nu am avea un acord ar fi un eșec dramatic al Comisiei Europene, prin Michel Barnier, și al Parlamentului, prin Guy Verhofstadt. Consecințele unei lipse de acord sunt imprevizibile și clar imputabile și Uniunii Europene și cred că România și alte state din Est trebuie puse cumva (de către PE) într-o poziție din care să nu reacționeze.

Rep: Europarlamentarul finlandez Henna Virkkunen a anunţat că ţara sa ar trebui să preia preşedinţia Consiliului UE în locul României. În ce măsură există riscul ca ţara noastră să nu-şi poată exercita mandatul în fruntea Consiliului UE în prima jumătate a anului 2019?
Norica Nicolai: Declarația omoloagei mele finlandeze este cel puțin deplasată dar se bazează, din păcate, pe declarațiile președintelui Iohannis, conform căruia Guvernul României nu este pregătit pentru preluarea președinției Consiliului Uniunii Europene. Acesta a declarat că nu există nici o perspectivă de bună guvernare, nu există nici o perspectivă de bună implicare în treburile europene. Desigur că, în realitate, nu există riscul ca țara noastră să nu-și poată exercita mandatul în fruntea Consiliului UE, deoarece din perspectivă tehnică România este pregătită să preia președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, deși declarații ca cele ale președintelui denotă că ne lipsește maturitatea politică. E momentul pentru consens și mai mult bun simț. Partidele politice trebuie să se întâlnească și să cadă de acord asupra priorităților, fiindcă cele 175 de dosare nu vor putea fi soluționate și finalizate deoarece multe dintre ele sunt foarte dificile.

Rep: Ce vă nemulțumește în relația UE-România?
Norica Nicolai: Mă mâhnește faptul că uneori România alege să nu se implice şi să nu fie prezentă în dezbaterea marilor subiecte care preocupă Uniunea. Mă nemulțumește profund faptul că facem, de multe ori, o figură marginală şi acceptăm toate propunerile marilor state membre, dar şi faptul că nu ne afirmăm identitatea noastră naţională mai pregnant. Pentru asta trebuie să fim mai mult prezenţi în dezbaterile de la Bruxelles, în cadrul discuţiilor formale şi informale specifice instituţiilor cheie, nu mulţumindu-ne cu intervenţiile membrilor Parlamentului European, pentru că, pentru a fi eficiente, ele trebuie dublate de o prezenţă mult mai puternică la Consiliu şi la Comisie.
Rep: Uniunea Europeană ia în calcul să-şi suspende oficial asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova. Nu credeţi că o astfel de măsură ar descuraja eforturile care se fac în această ţară pentru a urma calea europeană?
Norica Nicolai: La Chișinău, în 2018, decizia oamenilor, care au ales prin vot primarul Chișinăului, a fost întoarsă de o serie de decizii judecătorești. Acum, Chișinăul este încurajat de UE să modifice legea, să ignore decizia judecătorilor și să respecte alegerea oamenilor, fiindcă oamenii sunt cei mai importanți. Pentru mine este foarte dificil de comentat, pentru că, îmi aduc aminte, în 2012, când am procedat la suspendarea președintelui Traian Băsescu, populația ne-a urmat. 7,5 milioane de români au votat pentru demiterea lui Băsescu, dar Curtea Constituțională a spus „nu” și atunci Uniunea Europeana ne-a obligat să respectăm decizia Curții Constituționale. Instanțele au spus „nu” și, de fapt, Uniunea Europeană ar trebui sa aibă același tip de standard, în opinia mea. E foarte neplăcut ce s-a întâmplat, e o lecție pe care Republica Moldova a primit-o. Nu știu cât este de motivată sau nemotivată decizia judecătorească, dar știu foarte clar că eu trebuie să o respect, ca om politic.

Rep: România sărbătorește la 1 decembrie 100 de ani de la Marea Unire. Ce ar trebui să înțeleagă clasa politică românească din momentul 1918?
Norica Nicolai: Ceea ce clasa politică românească trebuie să înțeleagă este faptul că, această mare sărbătoare trebuie să reprezinte un îndemn la unitate și coeziune socială. Ceea ce azi și mâine trebuie să ne unească este respectul față de cei care au murit pe câmpurile de luptă, în lagăre și în închisori, respectul pentru zestrea moștenită și nu în ultimul rând imensa gratitudine pe care le-o datorăm înaintașilor noștri. Este imperios ca în acest moment să facem o introspecție, să ne redescoperim identitatea națională, să realizam că numai în unire se află puterea, demnitatea și binecuvântarea unui popor. Este timpul să conștientizăm că doar o mai bună cunoaștere a identității și a demnității naționale ajută un popor să se dezvolte și să dăinuie în istorie, intrând în dialog demn și constructiv cu alte popoare.
A venit momentul să căutam fiecare ce ne unește și nu ce ne dezbină, ce ne apropie și nu ce ne îndepărtează, să căutam respectul și nu ura și să dăm țării ceea ce merită nu numai azi, ci în fiecare zi!

Interviu realizat de Cosmin PURIŞ