Eurodeputatul Daniel Buda: Fermierii români vor putea beneficia de subvenţii similare cu cele ale statelor vecine

Eurodeputatul Daniel Buda susţine într-un interviu acordat ziarului Făclia de Cluj că fermierii români vor putea beneficia de subvenţii similare cu cele ale statelor vecine pentru a asigura şanse egale pentru fiecare fermier european. Europarlamentarul avertizează în schimb că decizia de a reduce fondurile pentru Politica Agricolă Comună cu cinci la sută va fi una resimţită de toţi fermierii europeni, inclusiv de cei români, ceea ce, spune Daniel Buda, va trebui ca ţara noastră să fie pregatită pentru orice scenariu care vine de la Uniunea Europeană. În acest context, alesul european subliniază că devine importantă maximizarea eforturilor României pentru a absorbi fondurile europene.

Rep: Domnule eurodeputat Daniel Buda, în această perioadă se decide care va fi soarta fermierilor europeni după anul 2020. În ce măsură credeţi că vor fi satisfăcute aşteptările acestora, mai ales că lucrurile din zona agriculturii sunt influenţate în mod evident de Brexit?

Europarlamentar Daniel Buda: Ca urmare a ieşirii Marii Britanii din UE, proiecţia bugetară pleacă de la propunerea de reducere cu 7% pentru politica de coeziune, 5% pentru agricultură şi o reducere de 4% pentru plăţile directe. Cu toate acestea, Comisarul European pentru Buget, domnul Günther OETTINGER ne-a asigurat în plenul Parlamentului European de la Bruxelles de faptul că elementele centrale ale noului buget vor fi convergenţa economică şi socială. Astfel, devine importantă creşterea convergenţei pentru fermierii din estul Europei. În acest sens, menţionez faptul că este necesară menţinerea plăţilor directe la un nivel adecvat, renunţarea la criteriul istoric şi mai ales liniaritatea acestora pentru fermierii din statele membre. Astfel, fermierii români vor putea beneficia de subvenţii similare cu cele ale statelor vecine pentru a asigura şanse egale pentru fiecare fermier european, indiferent de statul membru de provenienţă. Un lucru discutat intens a fost degresivitatea până la plafonare a subvenţiilor. Ştiu că nimeni nu doreşte limitarea subvenţiilor, toţi fermierii îşi doresc cât mai mulţi bani, dar acest lucru trebuie să cunoască o rezolvare la nivelul Uniunii Europene şi nicidecum să nu fie lăsat la îndemâna statelor membre.

Rep: Recent, Comisia Europeană a prezentat proiectul de buget pentru perioada 2021-2027 în care se prevede o reducere a fondurilor pentru Politica Agricolă Comună cu 5 la sută şi patru la sută pentru plăţile directe. În ce măsură credeţi că-i va afecta pe agricultorii români această măsură?

Daniel Buda: România este astăzi al 7-lea stat ca dimensiune din Uniunea Europeană. Prin urmare, putem juca un rol deosebit în a asigura resursele alimentare la nivel european, şi nu numai. Decizia de a reduce fondurile pentru Politica Agricolă Comună cu 5% va fi una resimţită de toţi fermierii europeni, inclusiv de cei români. Cu toate acestea, ţara noastră trebuie să fie pregatită pentru orice scenariu care vine de la Uniunea Europeană, iar în acest caz devine importantă maximizarea eforturilor pentru a absorbi fondurile europene, dar mai ales o preocupare mai ridicată faţă de eficienţa investiţiilor pe termen mediu şi lung. Cu alte cuvinte, nu este suficient să absorbi fonduri europene, ci este important ca acele investiţii realizate cu astfel de fonduri să fie unele eficiente şi de durată, care să asigure plus valoare prin crearea locurilor de muncă bine plătite, dar şi produse ieftine şi de bună calitate accesibile tuturor consumatorilor. PAC trebuie să îşi păstreze caracterul european, iar statele membre să îşi crească capacitatea de implementare a acestei politici.

Rep: Odată cu lansarea proiectului de Buget al UE s-a prmis creşterea convergenţei în agricultură pentru fermierii din estul Europei. Ce şanse sunt ca această promisiune să fie îndeplinită şi cât de mult o astfel de măsură ar ajuta fermierii români?

Daniel Buda: Comisarul European pentru buget, domnul Günther OETTINGER ne-a informat în cadrul şedinţei plenare de la Bruxelles a Parlamentului European, de faptul că se are în vedere creşterea convergenţei în agricultură pentru fermierii din Estul Europei. Această decizie este probabil una dintre cele mai aşteptate de către fermierii din statele membre din Estul Europei care va avea un impact puternic pozitiv asupra performanţei din agricultură. Convergenţa subvenţiilor agricole a fost un subiect amplu dezbătut în plenul Parlamentului European şi am atras atenţia cu fiecare ocazie de faptul că liniaritatea plăţilor directe din statele membre trebuie să fie un principiu care să se regăsească în Politica Agricolă Comună după 2020. Ne dorim aşadar o PAC care să vină în sprijinul fermierilor, pe de o parte, să creeze condiţii egale pentru toţi fermierii, şi aici ma refer la plăţile directe, dat fiind faptul că suntem actori pe acceaşi piaţă comună. Aş merge şi mai departe şi aş spune că într-o oarecare măsură acordarea subvenţiilor ar trebui corelată cu productivităţiile obţinute. În acest sens, ar exista o garanţie că banii ajung la cei care fac într-adevăr agricultură.

Rep: Cum ar trebui să se poziţioneze România în cadrul negocierilor cu Parlamentul European privind noul buget pentru a-şi apăra mai bine interesele ţinând cont de faptul că pe lângă reducerile de fonduri pentru agricultură se preconizează o reducere cu şapte la sută a fondurilor de coeziune?

Daniel Buda: Bugetul total alocat României şi statelor membre prin PAC este încă în etapa de negocieri, astfel că, momentan, nu se poate menţiona dacă ţara noastră va beneficia de mai multe sau mai puţine fonduri europene pentru agricultură după 2020. Cu toate acestea, pentru România la nivel de principiu, nu pare o proiecţie bugetară slabă. Să nu uităm că vorbim de un minus de 15 miliarde de euro ca urmare a Brexitului. Cel mai probabil, se va înregistra o uşoară creştere la plăţile directe ca urmare a convergenţei, iar pentru asta ar trebui sa-i mulţumim Comisarului European pentru Agricultură, domnului Phil Hogan şi Comisarului European pentru buget, domnul Günther OETTINGER. Nu ştim cât va fi creşterea, poate 4-5 euro pe hectar, dar la cele 9 milioane de hectare, vor fi câteva zeci de milioane de euro de care vor beneficia fermierii români. Totuşi, sumele din PAC nu trebuie reduse la plăţile directe doar. Avem în Pilonul 2 resurse importante pentru dezvoltarea rurală.

Rep: Cum ar putea România să acopere golul apărut prin reducerea fondurilor pentru agicultură şi de coeziune astfel încât fermierii să nu aibă de suferit iar proiectele strategice, în special cele de infrastructură, să poată fi realizate?

Daniel Buda: România este deficitară la capitolul absorbţia fondurilor europene, aspect ce trebuie să cunoască o rezolvare la nivelul autorităţilor române indiferent de noua configuraţie a bugetelor alocate după 2020. Consider că una dintre cele mai mari problemele care generează o absorbţie scăzută a fondurilor europene este generată de birocratizarea excesivă, de condiţionalităţile multiple impuse care nu fac altceva decât să descurajeze beneficiarii acestor fonduri. Astfel, este necesară o revizuire a programelor în sensul simplificării condiţiilor de accesare a fondurilor tocmai pentru a fi sprijinite domenii importante precum agricultura, infrastructura, educaţia şi sănătatea.

Rep: Cât de mult a ştiut România să profite până acum de resursele financiare puse la dispoziţie în cadrul Politicii Agricole Comune?

Daniel Buda: La finele anului anterior, gradul de absorbţie a fondurilor europene din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 a ajuns la 33%, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale efectuând plăţi de 2,3 miliarde de euro, dintr-un plafon total alocat de peste 8,1 mld. Euro. Putem aprecia gradul de absorbţie a fondurilor europene din sectorul agricol ca fiind unul foarte bun dacă comparăm cu gradul de absorbţie din alte sectoare din România. Însă, dacă ne raportăm la ţări precum Polonia, o ţară fruntaşă în clasamentele europene privind absorbţia fondurilor, atunci gradul de absorbţie a fondurilor europene în sectorul agricol din România este unul ruşinos, cu atât mai mult cu cât exerciţiul financiar actual a început în 2014. De asemenea, date fiind complexitatea problemelor semnalate de fermieri şi anvergura problemelor din agricultură, consider că autorităţile române trebuiau să dea dovadă de o capacitate administrativă consolidată în vederea creşterii gradului de absorbţie a fondurilor europene, mai ales în domenii cheie cum este agricultura.

Interviu realizat de Cosmin PURIŞ