Episcopul Grigorie Leu, asasinat politic?

Rămășitele pământești ale ultimului episcop al Hușilor din perioada comunistă, Grigorie Leu (1881- 1949), au fost deshumate în cadrul unei acțiuni de investigații arheologice inițiate de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), împreună cu Parchetul Militar, pentru a verifica ipoteza că acesta a fost otrăvit în timpul unei mese protocolare la care fusese invitat de Petru Groza.

Cercetările de la Huși au fost efectuate în zilele de 25 și 26 septembrie, de către un colectiv de arheologi de la IICCMER și instituțiile muzeale colaboratoare (Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Muzeul de Istorie și Științele Naturii Aiud, Muzeul de Istorie Turda), alcătuit din Gheorghe Petrov, Paul Scrobotă, Gabriel Rustoiu și Horațiu Groza. Investigațiile judiciare au fost conduse de procurorii desemnați să instrumenteze acest caz – colonel magistrat Octavian Toma și colonel magistrat Stanciu Gheorghe. Alături de aceștia, în teren au acționat specialiști criminaliști și medici legiști, la cercetări fiind prezent și general-maior Gheorghe Cosneanu, șeful Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Demersul legal care urmărește reconstituirea împrejurărilor care au condus la decesul ierarhului și stabilirea cauzelor reale ale morții sale a fost inițiat de IICCMER în  urma unei solicitări primite din partea urmașilor fostului episcop, precum și a unei cereri venite din partea Episcopiei Hușilor.

„IICCMER a depus la Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție o sesizare ce conține o serie de mărturii și dovezi care susțin că viața episcopului Grigorie Leu ar fi fost curmată în mod intenționat. Ca urmare a acestui demers, a fost deschis un dosar de cercetare penală în această cauză. Din analiza contextului istoric și a faptelor petrecute se desprinde ipoteza după care ierarhul a murit în urma unui asasinat politic, instrumentat de guvernanții de atunci ai țării, prin complicitatea Securității comuniste. Metoda aleasă de cei care au dispus și executat această crimă a fost otrăvirea cu arsenic. Acest lucru s-a petrecut în timpul unei mese protocolare la care vlădicul a fost invitat de către Petru Groza, primul-ministru al guvernului din acea vreme. Imediat după părăsirea locului, ierarhul a început să se simtă rău, fiind conștient că a fost otrăvit, acest lucru spunându-l tuturor celor apropiați, care i-au fost alături până în ziua morții” – informează IICCMER.

Conform celor anunțate de reprezentanții Institutului, operațiunile arheologice pentru deschiderea și cercetarea mormântului au fost începute în dimineața zilei de 25 septembrie. „La o adâncime de cca. 0,55 metri față de nivelul actual de călcare a fost depistată o boltă semicilindrică din cărămidă, care a indicat faptul că înhumarea ierarhului s-a făcut într-o criptă despre existența căreia nu existau informații. (…) Cripta a fost construită din cărămidă și avea pavimentul betonat. În interior se afla depus sicriul, care se păstra într-o stare relativ bună de conservare. (…) Sicriul conținea rămășițele pământești ale ierarhului, conservate la nivel de schelet, dar și câteva fragmente organice încă neputrezite, printre care s-au regăsit resturi de unghii și păr. S-au conservat relativ bine părți consistente din vestimentația specifică ierarhilor ortodocși, precum și încălțămintea. Ca obiecte de inventar funerar, în zona pieptului și a abdomenului s-a descoperit o cruce casetată, un engolpion, o carte religioasă, iar pe lângă corp se afla o cârjă episcopală din lemn, fragmentată. Osemintele, resturile de vestimentație și toate celelalte obiecte aflate în sicriu au fost examinate la fața locului de către arheologi, legiști și criminaliști” – informează IICMER. Potrivit sursei citate, medicii legiști au recoltat și ridicat fragmente osoase și resturi organice, pentru a fi analizate în condiții de laborator, rezultatul expertizelor medicale urmând să confirme sau să infirme ipoteza după care ierarhul ar fi fost omorât prin otrăvire. După încheierea cercetărilor, osemintele episcopului au fost mutate într-un sicriu nou, care a fost introdus în criptă, aceasta fiind apoi zidită și acoperită cu pământ. Slujba de reînhumare a fost oficiată de episcopul Hușilor, PS Ignatie, împreună cu un sobor de preoți.

„Episcopul Grigorie Leu a fost cunoscut ca un critic al ideologiei comuniste bazate pe ateism și ulterior ca un opozant al regimului politic instaurat după război în România. Atitudinile anticomuniste manifestate deschis înainte de 1944, ostilitatea, nemulțumirile și reproșurile față de noul regim politic, exprimate în mod direct sau indirect, l-au adus în atenția autorităților încă din primii ani de afirmare represivă a noului regim” – precizează cercetătorii IICCMER. Potrivit acestora, în august 1947 episcopul a fost acuzat public, în Parlament, că este un admirator al regimului antonescian, că a fost susținător al războiului împotriva URSS, că nu s-a încadrat politic și ideologic la cerințele timpului și că face opoziție fățișă regimului, fiind promonarhist și reacționar, pentru toate acestea cerându-se trimiterea sa în judecata instanțelor civile și bisericești. În 23 februarie 1949, prin Decretul privind aprobarea statutului pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, promulgat de Prezidiul Marii Adunări Naționale, a fost desființată Episcopia Hușilor. La 25 februarie 1949, Grigorie Leu a fost invitat la Guvern. În discuția purtată cu Petru Groza, episcopul Grigorie „a abordat punctual toate hotărârile statutare ale noului decret de funcționare a Bisericii Ortodoxe, evidențiind daunele ce se aduc intereselor majore ale Bisericii și ale românilor în general. A protestat oficial împotriva subordonării Bisericii românești din străinătate Patriarhiei din Rusia, pentru ingerințele unor instituții ale statului în viața Bisericii și încălcarea autonomiei acesteia, a dispozițiilor arbitrare privind pensionarea prea timpurie a preoților și ierarhilor, împotriva anexării Basarabiei la Uniunea Sovietică, împotriva cotelor impuse, a cenzurii și epurării tipăriturilor, a jafului și terorii instaurate în țară” – arată cercetătorii IICCMER. După discuții, episcopul Grigorie Leu a fost invitat de primul-ministru Petru Groza la o masă protocolară, unde nu a servit decât o cafea. ”Imediat după părăsirea locului a început să se simtă rău, dându-și seama că a fost otrăvit”.

Rezultatele expertizelor de laborator sunt singurele care, astăzi, mai pot proba crima.

M. TRIPON