Epidemie de rasism în „Bazinul Carpatic”

Cazul uciderii lui George Floyd de către un poliţist American readuce în discuție manifestările de tip rasist și xenofob din această parte a Europei. Și aici s-au înregistrat crime cu motivație rasistă precum și numeroase acte de violență, ceea ce arată că pentru persoanele de culoare cât și pentru cele de etnie romă nu este o bucurie să trăiască în această parte a continentului. Aceste incidente nu trebuie trecute sub tăcere, mai ales că fenomentul tinde să ia amploare.
În ultimii ani, în Europa centrală s-au înregistrat tot mai multe incidente violente împotriva minorității rome și sinti, dar și a celor de culoare. Majoritatea acestor acțiuni cu caracter rasist şi xenofob s-au înregistrat în Ungaria, însã din nefericire astfel de practici au fost exportate şi în Transilvania prin intermediul unor organizaţii ultranaţionaliste maghiare. Principalii responsabili de diversele atacuri la adresa țiganilor sunt membrii “Mişcãrii Tinerilor din cele 64 de Comitate”(HVIM). În dansul rasist a intrat și organizaţia Tinerii Maghiari din Ardeal(EMI).
În Ungaria, au fost cazuri în care romii au fost pur și simplu vânaţi şi linşaţi de membrii extremei drepte. Nu de puține ori, cea mai numeroasã minoritate din Ungaria, repezentând potrivit estimãrilor circa 6% din populatia de zece milioane de locuitori a țãrii, romii au fost ținta a numeroase atacuri violente cu cocteiluri Molotov, grenade și alte arme, potrivit informațiilor oficiale. În urma cu câțiva ani, şase romi au fost omorâţi şi alţi 49 au fost răniţi. O astfel de tragedie a avut loc în nord-estul Ungariei în urma căruia o femeie de etnie romã a fost omorâtă şi fiica sa adolescentă a fost rănită grav. Un alt atac rasist s-a petrecut în localitatea Veroce, situatã pe Dunãre la aproximativ 50 de kilometri de Budapesta. Incidentul a avut loc în contextul taberei ‚’Magyar Sziget’’(insula maghiarã), organizatã în zonã în fiecare an la începutul lunii august de Miºcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate.

În Ungaria, guvernul şi partidul guvernamental Fidesz promovează de mai mulţi ani o campanie contra refugiaţilor şi imigraţiei cu accente pronunţat xenofobe. Premierul Viktor Orban a avertizat în repetate rânduri cu privire la apusul Europei şi pierderea rădăcinilor sale creştine, în cazul în care nu-şi închide frontierele. „Birocraţii UE” nu au dreptul să impună Ungariei o anumită politică faţă de imigranţi, spune el. Ungaria trebuie să rămână „ţara maghiarilor” şi nu se doreşte „un amestec masiv” cu alte culturi şi religii. El însuşi, a adăugat Orban, va face ce-i stă în putinţă pentru a feri Ungaria de acest amestec şi de multiculturalism.

Tabără rasistă

La două dintre edițiile acestei tabere a luat parte și actulul ministru de Externe al Ungariei, Szijjarto Peter. În contextul uneia dintre edițiile taberei a izbucnit bătăi între tineri skinhead şi ţigani locali. Unii dintre aceşti tineri au bătut un băiat de etnie romã şi o femeie însărcinată. Atacatorii purtau tricouri inscripţionate cu mesajul “Ungaria Albă’’ şi ameninţau “că vor omorî pe fiecare ţigan din sat’’.
Din păcate astfel de practici au fost exportate și în Transilvania prin intermediul HVIM. Organizația are adepți în mai multe orașe din Ardeal iar la acțiunile extremiste pe care le derulează aici sunt prezenți de multe ori și membri ai mișcării “Tinerii Maghiari din Ardeal’’. Membrii HVIM au distribuit, în urmă cu câțiva ani, în județul Covasna fluturași cu mesaj de mobilizare la lupta în vederea stopării criminalității țigănești, “împotriva evreilor care cumpără pământurile și a politicienilor-marionetă’’.
Manifestul a fost plasat în cutiile poștale din Sfântu Gheorghe și fost semnat de liderii HVIM din zonă: Ferenczi Lehel Zsolt (președinte), Retyi Erika, Deak Attila-Csongor, Pal Hunor, Papp Alpar și Szabo Csongor. Aceștia au făcut apel la populație de a se alătura echipei HVIM pentru a pune “Stop! Criminalității țigănești; Evreilor care ne cumpără pământurile și bătăii de joc a politicienilor’’.

Tânăr de origine africană, agresat la Izvorul Crişului

Uu alt incident rasit provocat de membrii HVIM s-a petrecut în localitatea clujeană Izvorul Crișului. Artizanul evenimentului a fost Pop Ferencz, lider al organizației clujene a HVIM. Acesta se afla împreună cu aproximativ 30 membri HVIM la o manifestare populară. Printre participanți s-a numărat creierul HVIM, Toroczkai Laszlo și Zagyva Gyorgy Gyula, președintele mișcării ultranaționaliste. La un moment dat, Pop Ferencz începe să-l atace pe unul dintre participanții la manifestare, un tânăr din Huedin de origine africană. Pop îi aplică tânărului mai multe lovituri în zona feței, având în mână un dispozitiv metalic. Martorii arătau atunci că loviturile erau însoțite de înjurii la adresa originii africane a tânărului. În urma loviturilor primite, tânărul de culoare a suferit o serie de leziuni, medici legiști stabilind că acesta a avut nevoie de trei zile de îngrijiri medicale. Cazul a intrat în atenția polițiștilor din localitate, iar Pop Ferencz a fost sancționat cu amendă contravențională de 200 lei pentru tulburarea ordinii și liniștii publice.
De altfel, în 2017, Curtea de Apel București a decis printr-o sentință că gruparea “Mișcarea de Tineret 64 de Comitate” (HVIM) din Transilvania are un caracter fascist, xenofob și rasist. De asemenea, judecătorii au constatat că și Asociația “Szent Laszlo Serege” — CIF are un caracter fascist, xenofob și rasist.
(…) organizația, fără personalitate juridică pe teritoriul României, ‘Mișcarea de Tineret 64 de Comitate’ — HVIM și Asociația ‘Szent Laszlo Serege’ — CIF au caracter fascist, rasist și xenofob”, se arată în hotărârea instanței.

Liderii politic maghiari au fost acuzați că violența membrilor organizațiilor extremiste se bazează pe complicitatea lor. De asemenea, premierului Viktor Orbán i s-a imputat faptul că retorica împotriva romilor este o constantă în discursul său rasist.

În galeria acțiunilor cu caracter rasist se înscrie și și cazul Ditrău, înregistrat la începutul acestui an. Patronii brutăriei din localitate care are 90 de angajaţi, au fost nevoiți să aducă doi brutari calificaţi din Sri Lanka.
Cei doi brutari, Don Prasanna Piumal, în vârstă de 22 ani şi Amarashinga Archchilage Mahinda, în vârstă de 49 de ani, ambii angajaţi legal, cu permis de muncă, au sosit la Ditrău pe 15 ianuarie şi au început să lucreze imediat.
În scurt timp a apărut pe Facebook un grup închis, denumit „Vrem un Ditrău fără migranţi”, grup în care, preţ de câteva zile, a escaladat o adevărată demenţă anti-imigranţi. Membrii grupului au publicat sute de comentarii rasiste, impregnate de ură şi ameninţări.
În fruntea grupului de nemulţumiţi s-a aflat capelanul romano-catolic Bíró Károly. El a atras atenţia asupra pericolelor pe care le poartă venirea „străinilor”.
Rasismul şi xenofobia manifestate de localnicii din Dutrău într-o aparentă tentativă de epurare etnică şi rasială au scandalizat opinia publică. Atunci, mai multe companii dar și instituții de stat s-au arătat dispuse să-i angajeze pe cei doi srilankezi pentru a-i scăpa de furia urii rasiste din Ditrău.

Moartea afroamericanului George Floyd într-o intervenție a poliției din Minneapolis mobilizează oameni din lumea întreagă.
De la Londra la Sydney, mii de oameni au sfidat pandemia pentru a pune capăt rasismului şi brutalităţii poliţiei, o revoltă mondială fără precedent.
Statele Unite sunt epicentrul furiei, alimentat de noi exemple de brutalitate a poliţiei.
Capitala Washington a devenit punctul central al manifestaţiilor din Statele Unite, în parte pentru că furia este îndreptată către preşedintele Donald Trump, care a avut o abordare dură faţă de proteste, folosind forţele federale pentru a dispersa demonstranţii, în marea lor majoritate paşnici, care se aflau în faţa Casei Albe luni. În timp ce preşedintele a vorbit despre nevoia de egalitate, el a păstrat distanţa faţă de mişcarea de protest în creştere din ţară şi a părut tot mai mult în dezacord cu cererile de schimbare sistemică. Trump a decis să petreacă weekendul la Casa Albă, în spatele unor baricade extinse. Forţele de securitate au închis parcul în faţa clădirii, care este în mod normal deschis pentru traficul pietonal.

C. PURIŞ