„Drumul succesului” în învățământul preuniversitar clujean

Inspectorul școlar general Valentin Cuibus se declară mulțumit de rezultatele obținute anul acesta, de clujeni, la examenele naționale pentru elevi și profesori. În opinia sa, aceste rezultate se datorează faptului că, la Cluj, pe probleme de învățământ, toată lumea – adică, elevi, profesori, părinți, administrație locală – ”merge în aceeași direcție” și atunci, evident, „rezultatele nu au cum să fie altfel, decât bune”.

O scurtă analiză a examenelor din această vară, în interviul acordat de inspectorul școlar general Valentin Cuibus ziarului Făclia.

 – Care este concluzia dvs după încă o ediție a examenelor naționale pentru elevi și pentru profesori?

– Din fericire, lucrurile au mers bine. În concluzie. putem să fim mulțumiți de faptul că Clujul a rămas în frunte. Dacă am aduna locurile ocupate la concursurile profesorilor cu cele de la concursurile elevilor, bineînțeles că județul Cluj ar fi, de departe, pe primul loc pe țară, pentru că a obținut din nou locuri bune, adică locul 2 la Evaluarea Națională și locul 1 la Bacalaureat, locurile 3 și, respectiv, 4 la Titularizare și Definitivat. Dacă faci însumarea lor – 2 cu 1 cu 4 și cu 3 -, iese 10. E un punctaj la nivel național care, clar, te duce în frunte, ceea ce nu e foarte ușor, iar procentele care s-au obținut sunt, după părerea mea, bune, spre foarte bune.

– Cum se explică faptul că rezultatele obținute de elevi sunt mai bune decât rezultatele obținute de profesori?

– Aici e o disccuție mai complicată, în privința profesorilor. Ca să fim corecți: meritele noastre instituționale la rezultatele profesorilor nu sunt foarte mari. Aici e vorba de nivelul de pregătire inițial. Și aici noi am încercat să facem niște pași, dar, din păcate, n-am găsit încă un răspuns din partea UBB, în această direcție. Adică, am cerut oficial rectoratului, în urma discuției pe care am avut-o cu decanul Facultății de Psihologie și Științe ale Educației, prof. univ. dr. Nicolae Opre, mărirea numărului de ore de practică ale studenților în școală, de la 10, la 20 de ore. De asemenea, am cerut desfășurarea orelor de practică și pe sistemul simultan, pe care trebuie să recunoaștem că îl avem și profesorii – sau viitorii profesori – nu sunt pregătiți pentru predarea în sistem simultan. Deci, am încercat să facem niște pași în așa fel încât pregătirea inițială să fie mult mai bună decât este acum.

În urmă cu niște ani studenții aveau 40 de ore de participare obligatorie la clasă, acum au 10 ore, dar și acelea se fac destul de superficial. Sigur, toată lumea o să spună că este un cerc vicios, adică nivelul de pregătire al elevilor care intră în facultate, cu nivelul de pregătire al profesorilor care intră în sistem. Pe undeva trebuie rupt și făcut în așa fel încât să mergem pe un drum care să ne ducă acolo unde dorim noi. E deja de ani de zile, discuția.

Faptul că sunt cinci oameni în plus, care au luat examenul, în județul nu știu care, față de județul Cluj, nu cred că este semnificativ. Ceea ce ne interesează pe noi este pregătirea generală a profesorilor care intră în sistem, noi făcând o serie întreagă de inspecții la debutanți, făcând o serie de formări, la debutanți, văzând că, practic, sunt insuficient pregătiți la intrarea în școală. Dar, evident, aici trebuie găsită o soluție finală cu universitățile.

– Cum explicați răsturnările de clasamente, pe județe, după soluționarea contestațiilor? Județ care trece de pe locul… 7 pe locul 2 sau de pe locul 2 ajunge pe locul 6.

– O dată poate fi diferența foarte mică, în clasament, între un județ și altul. Pe de altă parte (și noi am sesizat chestiunea asta și am trimis ministerului, în rapoartele finale, de după examene, Clujul fiind centru regional de evaluare și pe Definitivat și pe Titularizare), subiectele trebuie făcute mult mai rigid, sau baremele, în așa fel încât ele să nu permită interpretări din partea corectorilor. Asta, pe de o parte. Pe de altă parte, noi am propus să se facă niște centre de corectare pe anumite specialități, la care oamenii să fie formați în prealabil. Deci, să fie o pregătire a viitorilor evaluatori, pentru că altcumva este foarte greu ca tu să ai 50 de oameni care să îți evalueze un set de lucrări în același fel. Din cauza aceasta apar diferențele mult prea mari între notările inițiale și notările finale sau notările de după contestații.

– Care sunt plusurile și care sunt minusurile evaluărilor de anul acesta?

– Ceea ce este important este că am reușit să ne păstrăm pozițiile fruntașe, pentru că, dacă ești pe locul 1 sau ești pe 2 sau pe 3, ești tot în frunte. Asta este, cred, cel mai important. Ceea ce spuneam și anul trecut și acum doi ani: este evident că, la Cluj, nu vom avea unde să mai creștem, pentru că s-a ajuns la un nivel peste care e greu, e foarte complicat să mai crești. Am stabilit deja niște analize foarte serioase pentru anul acesta, iar pentru clasa a VIII-a le-am finalizat deja, mergând pe evoluția fiecărui copil care a căzut la Evaluarea Națională, începând din clasa a V-a, până în clasa a VIII-a. Adică: de ce a obținut diferențe mari de note între școală și examen, de ce notele la examen sunt mult mai mici, unde am avut instabilitatea profesorului și, din cauza asta este diferența, sau nu? E vorba de instabilitatea cadrelor didactice sau e vorba de insuficienta implicare a unor școli?

Din toamnă se vor lua măsuri în direcția asta, pentru că e singura zonă în care mai poți să crești, în condițiile în care, revin, procentele pe care le-am obținut sunt procente bune, spre foarte bune. Perfect este atunci când orice copil va reuși să treacă examenul, pe bune, nu să obținem un rezultat de 100%, pentru că nu este viabil un astfel de rezultat, nu se poate ca toți copiii să fie perfecți. Să obținem un rezultat mai bun, evident că se poate, dar e nevoie de foarte multă muncă, fiind la o linie la care am ajuns acum și peste care e greu să se treacă, pentru că discutăm de procente în zona la 80-90%, care sunt deja procente foarte mari.

– Cum se explică faptul că județul Cluj este „în vârf” dar, totuși, nu are olimpici internaționali de top, de locurile 1, 2, 3?

– Asta e o chestiune veche. E rar când ai. Am avut olimpici internaționali, am avut la Informatică acum doi ani, avem și anul acesta, la Biologie, dar nu se obțin rezultate spectaculoase la concursurile internaționale. Aici e vorba de o pregătire suplimentară. Am încercat, prin Centrul de Excelență, dar e prea puțin, deoarece concurența e acerbă în zona asta. Este o pregătire absolut specială, lucru pe care noi n-am reușit să-l facem, deși se lucrează împreună cu universitatea. Să nu vă gândiți că este vorba de ore suplimentare și asta e tot. E vorba inclusiv de predarea la clasă de către profesori universitari. Sistemul pentru rezultate la concursuri internaționale trebuie foarte, foarte bine pus la punct.

– Al cui e meritul pentru rezultatele obținute la examenele pentru elevi și profesori, de anul acestal?

– Dacă Clujul este în frunte este meritul tuturor celor implicați, meritul faptului că toată lumea merge în aceeași direcție. Și aici, începem cu elevii, care trebuie să fie în centrul atenției, continuăm cu profesorii, cu conducerile școlilor și, nu în ultimul rând, cu părinții. Să nu uităm implicarea administrațiilor locale! Și dacă toți acești factori merg în aceeași direcție, atunci evident că rezultatele nu pot să fie decât bune.

M. TRIPON