Dr. Horia Simu: Serviciul de Ambulanţă Cluj a răspuns, în 2012, la 114.972 de solicitări

Serviciul de Ambulanţă Judeţean Cluj a răspuns anul trecut la 114.972 de solicitări, pentru care autosanitarele au parcurs un total de 2.495.961 de kilometri de drum, din care 601.546 km în mediul urban şi 1.894.415 km în rural.

Potrivit managerului general al SAJ Cluj, dr. Horia Simu, mai mult de jumătate din numărul total al solicitărilor au fost din Cluj-Napoca şi de pe o rază de circa 15 km din jurul municipiului. „Ambulanţele din staţia Cluj-Napoca merg pînă aproape de Fundătura, spre Dej, sau pînă la Topa Mică, dacă o luăm spre Sălaj, şi pînă la Căpuşu Mare, inclusiv, spre Huedin. Restul teritoriului aparţine substaţiilor din fiecare zonă” – a declarat, pentru Făclia, dr. Simu.

Managerul general al SAJ Cluj spune că aproximativ 30 la sută dintre cazurile în care se solicită ambulanţa sînt urgenţe majore. „Sînt urgenţele de cod roşu, care necesită intervenţia rapidă a unui echipaj, deoarece sînt puse în pericol funcţiile vitale ale pacienţilor. În această categorie intră, de exemplu, accidentele de circulaţie, accidentul vascular cerebral, stopul cardiorespirator, stări de inconştienţă, accidente de muncă, durerile precordiale, deci toate acele urgenţe medico-chirurgicale în care viaţa este pusă în pericol şi trebuie intervenit imediat, la ordinul minutelor. Sînt, apoi, urgenţele de grad II sau, cum zicem noi, de cod galben, care indică un potenţial pericol de agravare a stării sănătăţii pacientului dacă nu sînt asistate prompt, adică pot deveni urgenţe majore, astfel că necesită rezolvare rapidă, indiferent de prezenţa sau absenţa pericolului pentru viaţă” – explică dr. Horia Simu.

Dr. Simu spune că timpul de răspuns pentru urgenţe majore este în prezent de 9-10 minute, dar la urgenţe de gradul II poate ajunge şi la o oră sau peste o oră, în funcţie de numărul de solicitări. „Au fost şi 20 de solicitări în 5 minute, dar în perioada epidemiilor sau în perioade de după Crăciun, Anul Nou sau imediat după Paşti se întîmplă să fie şi 60 de apeluri în aşteptare şi, oricît ai vrea, nu le poţi rezolva decît pe rînd. Vă asigur că nimeni nu stă, nimeni să nu se gîndească vreo clipă că cineva trage de timp sau parchează undeva şi închide staţia. Toate ambulanţele sînt urmărite prin GPS, dar uneori sînt foarte multe cazuri, dintre care sînt şi unele nejustificate. Nu le poţi refuza, pentru că nu ştii despre ce este vorba, trebuie să vezi pentru ce ai fost chemat şi te duci. Să va dau un exemplu. Am avut o solicitare, pacientul a spus că este durere abdominală, dar de fapt era durere la degetul mic. A căzut şi şi-a îndoit degetul şi nu ştia ce să facă altceva decît să cheme ambulanţa” – spune dr. Simu.

Acesta aminteşte şi că, nu o dată, ambulanţele sînt solicitate de romii de la Pata Rît nu atît pentru că ar fi vorba de o urgenţă, cît pentru că n-au, altfel, cum să ajungă la spital. „Te sună şi spun că e vorba de un copil bolnav. Te duci acolo şi vezi că pe lîngă acela mai sînt vreo patru-cinci. Nu sînt urgenţe, dar pentru că n-au alte mijloace să ajungă la Cluj, solicită ambulanţa, şi sînt «antrenaţi», ştiu ce să spună la dispecerat. Vrei să iei copilul pentru care te-au chemat şi vine o femeie şi-ţi spune să o iei şi pe ea, că e mama. Apoi, dacă tot eşti acolo, vin şi alţi trei-patru copii, să-i duci şi pe aceia, că şi ei sînt bolnavi. Numai că ambulanţa nu e microbus. Şi, din păcate, se întîmplă destul de des”- spune managerul SAJ Cluj. De asemeni, aminteşte acesta, există şi pacienţi cronici, care nu reprezintă urgenţe, dar care solicită ambulanţa şi de două ori pe zi. „Nu zic că nu sînt probleme, dar nu de urgenţă” – precizează dr. Simu, adăugînd că din cele aproape 115.000 de solicitări de anul trecut, mai mult de 10% au fost nejustificate.

Despre problemele întîmpinate de ambulanţele SAJ Cluj, pe traseu, dr. Horia Simu spune că acestea ţin mai mult de trafic şi sînt mai frevcente, în cursul săptămînii, la „orele critice”, adică dimineaţa, între orele 7:30 – 8:15 şi după amiaza, între 16:30-17:00, pînă pe la ora 19, iar vinerea după amiază, pe Calea Floreşti abia se poate circula. „Conducătorii auto sînt, în general, civilizaţi, fac loc maşinilor noastre, dar unii uită să-şi dea mai încet muzica din maşină şi poate din cauza asta nu aud sirena ambulanţei. Ce să zic? Mergem spre bine, dar se poate şi mai bine!” – consideră dr. Simu.

O altă problemă cu care se confruntă echipajele de ambulanţă ţine de identificarea adresei la care sînt solicitate. „În sate ni se dau nişte puncte de reper, care sînt fie biserica, fie barul; dar nu toată lumea ştie unde este barul. La Cluj, locuinţele au fost foarte bine numerotate, dar multe blocuri s-au renovat şi, după renovare, administratorii au uitat să pună numerele la loc. Sigur, oamenii noştri ştiu, în general, unde să meargă, dar de multe ori sîntem nevoiţi să folosim şi alte ambulanţe decît cele din Cluj. Vine la Cluj o ambulanţă din Huedin, să zicem, cu un pacient critic, se eliberează aici şi dacă atunci sînt foarte multe cazuri de preluat, acea ambulanţă de Huedin este trimisă acolo unde este o urgenţă. Nu o dată se întîmplă să aibă probleme în găsirea adresei. Bineînţeles, dispeceratul îi dă toate indicaţiile posibile, dar cred că ar fi mai eficientă o refacere a numerelor de bloc pe aleile municipiului” – este de părere medicul clujean.

În prezent, Serviciul Judeţean de Ambulanţă Cluj dispune de 72 de autosanitare, din care 35 sînt pe compartimentul urgenţe. Echipajele acestora, formate din asistent, medic şi ambulanţier (şofer cu pregătire pentru intervenţii în caz de urgenţă), asigură asistarea pacienţilor la locul accidentului sau al îmbolnăvirii şi transportul acestora, după caz, la o unitate spitalicească, precum şi transportul interclinic al bolnavului critic, conform protocoalelor în vigoare. Restul de 37 de ambulanţe sînt pe compartimentul transport, şi asigură transportul bolnavilor dializaţi, transportul bolnavilor nedeplasabili la domiciliu sau la recuperare, pentru consult de specialitate ş.a. În cadrul acestui al doilea compartiment se acordă şi consultaţii la domiciliu pacienţilor care nu necesită neapărat transportul la o unitate spitalicească.

Majoritatea ambulanţelor sînt în staţia Cluj-Napoca, cele cinci substaţii din Huedin, Gherla, Dej, Turda şi Cîmpia Turzii avînd, în medie, cîte trei ambulanţe fiecare. În fiecare substaţie sînt în permanenţă, zi şi noapte, două echipaje gata să preia urgenţele. Autosanitarelor SAJ Cluj li se adaugă cele ale SMURD care, potrivit dr. Simu, deţine două maşini cu medic, pe Cluj, şi are şase substaţii în judeţ. Dispeceralizarea este comună, iar cînd apare un caz, conform protocolului se duce maşina cea mai apropiată şi cea mai competentă.

La fel ca peste tot, în sistem, problema internă majoră a Serviciului de Ambulanţă Cluj este cea a deficitului de personal. „Pînă anul trecut posturile au fost blocate. S-au deblocat parţial şi noi am scos la concurs cît am putut, cît ne-a permis legea, dar încă personalul este tot insificient” – declară dr. Simu.

O altă problemă internă este cea a maşinilor. „Sînt maşini noi, sînt din 2007, dar sînt maşini care au deja 250.000 de km, iar reparaţiile încep să coste serios” – spune managerul SAJ Cluj.

În opinia sa, problema fundamentală pentru urgenţe, la Cluj, este, însă, lipsa unui spital unic de urgenţă. „Ce-mi doresc cel mai mult este să văd că se face ceva concret pentru spitalul unic de urgenţă de care se vorbeşte de atîta vreme. Să fie gata peste doi sau peste trei ani de zile, dar să înceapă odată proiectul, să fie ceva concret” – mărturiseşte dr. Simu.

M. TRIPON