Dr. Horia SIMU: Dezvoltarea judeţului trebuie să cuprindă, încet, încet, şi sistemul de urgenţă

Dezvoltarea economică a judeţului presupune o mai mare aglomerare de populaţie şi, implicit, riscuri mai multe. „Avem aeroport internaţional, se dublează traficul, se dublează riscurile. Apar întreprinderi noi, se extinde autostrada, ceea ce înseamnă riscuri noi, riscuri în plus de accidente majore, ceea ce iarăşi înseamnă, sau ar trebui să însemne, din loc în loc nişte maşini de urgenţă. Toată dezvoltarea asta a judeţului trebuie să cuprindă, încet, încet, şi sistemul de urgenţă” – declară, în interviul acordat ziarului Făclia, managerul general al Serviciului de Ambulanţă Cluj, dr. Horia Simu.

– Cîte cazuri a preluat Ambulanţa Cluj în 2013?

– Pînă la mijlocul lunii decembrie aveam 110.000 de cazuri, ceea ce înseamnă că pînă la sfîrşitul anului vor fi 113-114.000. Pentru cazurile din acest an autosanitarele Serviciului de Ambulanţă Cluj au parcurs peste 2.100.000 km.

– Cîte, dintre cazurile preluate, au fost urgenţe majore?

– Cam o treime dintre aceste cazuri sînt urgenţe majore, şi aici vorbim de stop cardiorespirator, come de etiologii diverse, intoxicaţii acute, dureri toracice, stări de inconştienţă, accident vascular cerebral şi tot ceea ce înseamnă urgenţe medico-chirurgicale în care viaţa este pusă în pericol şi trebuie intervenit imediat. Accidente de circulaţie, sincope etc.

– Dintre urgenţele majore, care au fost cele mai frecvente?

– Durerile toracice, aproximativ 4500 de cazuri. Durerea toracică înseamnă pacientul cardiac. După durerea toracică este puseul hipertensiv. Cele două pot să facă jumătate dintre urgenţele majore, pentru că puseul hipertensiv, pînă la proba contrarie, este urgenţă majoră. Că e un puseu în contextul unei hipertensiuni arteriale cronice sau ceva nou apărut…, puseul hipertensiv poate precipita un infarct, poate precipita o altă patologie cardiacă, deci e considerat urgenţă majoră.

– Urgenţele de gradul II…?

– Pe locul întîi la urgenţele de grad II au fost durerile abdominale. Şi aici, dacă ne gîndim numai la mesele de Paşte, Crăciun, Revelion…

– Care sînt, de obicei, urgenţele cele mai frecvente în perioada sărbătorilor de iarnă?

– Crăciunul înseamnă de fapt postul Crăciunului, urmat de acea masă îmbelşugată. De obicei se exagerează şi întotdeauna apar solicitări la Ambulanţă, dar nu în noaptea de Crăciun, apar a doua zi, la 24-48 de ore, pe probleme de greţuri, vărsături, dureri abdominale şi orice altă patologie digestivă. Exceptînd cazurile cronice – care oricum sună la Ambulanţă, nu contează că-i Crăciun, că-i Anul Nou, că-i Paştele -, exceptînd stările de ebrietate şi accidentele de circulaţie, care au o distribuţie uniformă pe toată perioada aceasta, în seara de Crăciun se solicită Ambulanţa mult mai puţin decît în alte dăţi. Cine sună de obicei la 112? Pacienţii cronici, care au o problemă. Acum sună însă mult mai puţin.

– Ce alte urgenţe, în afară de cele pe patologie digestivă, sînt frecvente în această perioadă a iernii?

– Incidentele sau accidentele generate de temperaturile scăzute, de polei sau gheaţă, deci nu accidente de circulaţie. Căzături pe gheaţă, pe zăpadă, contuzii, accidente minore la săniuş, la patinaj. Şi virozele respiratorii.

În perioada Crăciunului şi după, în perioada Anului Nou, sînt 250, pînă la 300 de solicitări pe zi, ceea ce înseamnă o solicitare la 5-6 minute, media.

– Din totalul cazurile din acest an, pot presupune că majoritatea au fost din municipiul Cluj-Napoca?

– Da. Principiul concentrării de populaţie se respectă. Municipiul Cluj-Napoca are întotdeauna cam două treimi din totalul urgenţelor.

– După Cluj-Napoca urmînd…?

-… Zona Turda – Cîmpia Turzii. După staţia Cluj-Napoca, substaţia Turda are cele mai multe cazuri pe lună.

– Explicaţia…?

– Este o aglomerare de populaţie mult mai mare în comparaţie cu Huedin sau Gherla sau chiar Dej.

– Ce urmează după Turda?

– Dejul, iar apoi, similare, Huedin şi Gherla. Dar Huedin înseamnă toată zona de munte de lîngă oraş, iar Gherla, la fel, toate satele din jur.

– De unde provin cele mai multe cazuri din zona rurală?

– Este o distribuţie uniformă. De cîţiva ani de zile, de cînd 112 este accesibil peste tot, în tot judeţul se solicită frecvent Ambulanţa; şi din… Ticu Colonie, dar şi din satele îndepărtate, de lîngă Vlădeasa.

– Care este timpul de răspuns la o solicitare, comparativ cu anul trecut?

– Timpul de răspuns a scăzut. A apărut dispeceratul integrat, însemnînd Ambulanţa, UPU, respectiv UPU-SMURD şi ISU. Propriu-zis, orice urgenţă se contabilizează acolo, se prioritizează şi se repartizează mult mai eficient. Scade timpul de reacţie, scade, bineînţeles, şi timpul de răspuns.

Timpul de răspuns în municipiul Cluj-Napoca este, însă, una, iar timpul de răspuns în provincie sau la sate este cu totul altceva. Este o solicitare, să zicem, în Giurcuţa, un sat care este undeva departe de staţia Huedin. Oricum ai face – căci nimeni nu are nici zmeu, nici cai înaripaţi, poţi să tot ai maşină 4×4! -, nu ai cum să ajungi în cîteva minute. Chiar la Giurcuţa au fost naşteri la domiciliu. A ajuns cumva ambulanţa, iarna, prin zăpadă, şi pacienta a născut acolo, la domiciliu. A stat echipajul 5-6 ore, copilul s-a născut sănătos, după care a fost adus în condiţii de siguranţă la spital. Dar ambulanţa a făcut pînă în Giurcuţa peste 2 ore, şi tractată de tractor, la un moment dat. Ştie oricine că nu poţi merge pe zăpadă cu 100 km la oră.

Am avut anul acesta, prin februarie, tot aşa, solicitări pentru o comă, tot în zona Huedin. Un tractor care transporta buşteni a dus echipajul căţărat pe acei buşteni, fiindcă de la un punct ambulanţa nu a mai putut merge pe zăpadă. Era o casă izolată. Şi echipajul a ajuns acolo cu tractorul.

Se întîmplă şi din astea. Cînd nu a putut să ajungă ambulanţa, s-au solicitat întotdeauna forţe suplimentare – ori o maşină specială de la ISU, ori de la Drumurile Naţionale, ori…

– Care este timpul de răspuns în municipiul Cluj-Napoca?

– Pînă la 12 minute pentru urgenţele majore. Pentru urgenţele de grad II ajunge şi la 20-30 de minute, şi poate să fie şi mai mult, depinde… Sînt, cum zicem noi, anumite vîrfuri de sarcină, undeva între orele 16:00-19:00, chiar 20:00, în care sînt 3-4 solicitări pe minut. Oricum, se prioritizează, şi, oricum, se va prelua următoarea [urgenţă] după ce se termină prima. Vorbim de urgenţele de cod galben sau urgenţe de grad II. Pentru urgenţele majore, de cod roşu, 10, maximum 15 minute. Primul principiu  este: prima maşină liberă. Al doilea: maşina cea mai apropiată. Important este să ajungă acolo o maşină, indiferent că este cu asistent sau cu medic, de prim ajutor. Prima dată să ajungă, să constate urgenţa, să înceapă acea echilibrare a bolnavului, ca ulterior să vină în ajutor un alt coleg.

La fel, se aplică aceleaşi principii pentru judeţele învecinate. Foarte multe solicitări sînt pentru transport asistat medical pacient critic, comă, de la Baia Mare înspre Cluj. Noi mergem la întîlnire şi preluăm cazul de la Ileanda ori de la Dej. La Bihor, dacă este un accident undeva pe Piatra Craiului, dincolo de limita de judeţ, este firesc să nu vină o ambulanţă, să zicem, de la Aleşd, ca să ducă pacientul la Oradea, iar de acolo să fie retrimis la Cluj. Nu! Merge Huedinul şi îl aduce direct la Cluj. La fel, de pildă, la Bistriţa: intervine Dejul.

– Cîte maşini are SAJ Cluj în prezent?

– 65, cu totul, din care 35 sînt maşini de urgenţă, maşini cu asistent sau cu medic. Restul sînt maşini de transport. Fiecare substaţie are cîte două maşini noi, două maşini care în permanenţă lucrează, plus o maşină de rezervă. Turda are una în plus, Dejul are una în plus, cu medic. Maşina de rezervă înlocuieşte maşina care are o defecţiune sau maşina principală, cînd aceasta este la revizie.

Bucuria mea este că acum putem înlocui şi acea maşină de rezervă, care e un model mai vechi, de regulă 2001. Începînd de la 1 ianuarie, cea mai veche maşină o să fie model 2004-2005, care înseamnă maşină relativ nouă. De ce relativ? O maşină primită acum doi ani, să zicem, foarte bună, din 2011, are acum 150.000 km. Toţi cei care avem maşini ştim însă ce înseamnă acei 150.000 km, mai ales în condiţiile de forţare a motoarelor.

– Cu personalul…, cum staţi?

– Ca în toată ţara, destul de prost. Peste tot este deficit de personal. Se lucrează mult, sînt aduşi la ore suplimentare atît asistenţii, cît şi ambulanţierii şi medicii. Sperăm şi noi într-o suplimentare de personal, fiindcă deficitul este undeva la 20%. Acum avem 361 posturi aprobate. Încercăm o suplimentare de 23-24 de persoane. Asta, împărţit la 4 ture ar însemna 6 pe tură, adică asistent, şofer, ceea ce înseamnă 3 echipaje. Medicii sînt separat. Medici avem. N-ar fi rău însă să mai apară nişte forţe noi. Dar trei echipaje în plus, cu o medie de 10 cazuri – 12 cazuri pe fiecare echipaj, înseamnă 30 de cazuri rezolvate, înseamnă o scădere a timpului de reacţie şi de răspuns.

– În ceea ce priveşte dotările, sînteţi mulţumit…?

– Echipamentele medicale sînt la zi. Colegi din Germania apreciau, de curînd, că avem una dintre cele mai noi flote din Europa. Inclusiv aparatura. Dispeceratul este şi el la zi şi va fi în continuare la zi. Staţiile sînt şi ele OK, mai trecuie să finalizăm doar o mică investiţie la Dej. Asta este una dintre părţile pe care nu le-am putut finaliza din cauza lipsei fondurilor financiare, avînd în vedere că pînă în martie am avut venituri proprii, contract cu CAS, iar din luna martie am fost trecuţi la bugetul de stat şi banii vin din altă parte şi vin ca la orice instituţie bugetară.

Ce ne-am dori?  SAJ Cluj a fost ales ca şi centru de formare pentru zona de Nord-Vest. În următorii ani vor veni aici peste 2000 de asistenţi din zona de Nord-Vest, deci din toate judeţele învecinate. Se va demara un program al Ministerului Sănătăţii pentru atestat de urgenţă pentru asistentul medical, care n-a existat pînă acum. Deci asistentul medical va avea o competenţă foarte importantă şi cred că printre puţinele competenţe în plus faţă de asistentul medical generalist. Noi, ce ne-am dori? Am vrea să facem acest centru de training aici, la SAJ Cluj, dacă s-ar putea face mansardarea clădirii strict pentru acest obiectiv – centru de training pe zona de Nord-Vest. Este unul dintre planurile noastre pe 2014.

– Una dintre dezamăgirile anului 2013…?

– Plecarea unor colegi în străinătate. Au plecat puţini, dar cei care au plecat sînt foarte buni. Mă bucur însă că la ultimul concurs s-au prezentat, dintre voluntarii care au făcut 2-3 ani de stagiu la noi, patru asistenţi foarte bine pregătiţi.

– Planuri pentru 2014, pe lîngă cel legat de mansardarea clădirii…?

– Poate, înfiinţarea unor substaţii noi, şi mă gîndesc, în acest sens, mai ales la zona Beliş, unde noi am mai avut, cîndva, un punct de lucru. Este o zonă îndepărtată…

– În care intră şi Giurcuţa!

– Exact.

– Mărişel şi Rîşca sînt mai aproape de Beliş decît de Huedin, Poiana Horii este la graniţa cu judeţul Alba, la 50 şi ceva de km de Huedin, faţă de 26 de Beliş. Apoi, prin Bălceşti, pe drumul spre Dealu Botii, se poate ajunge şi la Răchiţele în 20  de minute. Este apoi toată zona lacului de acumulare, turiştii sînt din ce în ce mai mulţi, atît vara, cît şi iarna, riscurile de accidente tot mai multe. Chiar că ar fi o treabă extraordinară!

– La fel, la Băişoara. Avem echipaje de prim ajutor, acolo, de pompieri. Este pîrtia… Vedeţi, Clujul, centru de regiune, este acoperit. Dar apar întreprinderi noi, se extinde autostrada, ceea ce înseamnă riscuri noi, riscuri în plus de accidente majore, ceea ce iarăşi înseamnă, sau ar trebui să însemne, din loc în loc nişte maşini de urgenţă. Toată dezvoltarea asta a judeţului trebuie să cuprindă, încet, încet, şi sistemul de urgenţă. Avem aeroport internaţional, se dublează traficul, se dublează riscurile. Tiruri mai multe, riscuri mai multe. Asta doar pe accidente. Plus că avem o populaţie fluctuantă, cel puţin 100.000 de locuitori sezonieri, în parte studenţi din alte judeţe.

Revenind: asta ar fi una dintre ideile sau dintre planurile pentru 2014: nişte substaţii în zonele mai îndepărtate ale judeţului. Numai că orice plan de genul acesta implică atît resurse umane, cît şi resurse materiale. Înseamnă personal, înseamnă autosanitare…

– Să sperăm că veţi găsi sprijin şi înţelegere, fiindcă va fi spre binele locuitorilor judeţului!

M. TRIPON