Dr. ec. Petru ŞUŞCA: Înfiinţarea Spitalului Regional de Urgenţă ar trebui să fie prioritatea numărul unu pentru sistemul sanitar din regiunea Nord-Vest

„În prezent, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj este multipavilionar, răspîndit în aproape tot municipiul, astfel că fiecare specialitate este la distanţă una de cealaltă. Spitalul Regional de Urgenţă ar rezolva aceste deficienţe, prin aducerea tuturor specialităţilor în acelaşi spaţiu, astfel încît pacientul să poată fi examinat multidisciplinar şi intervenţiile să se facă în ordinea priorităţii” – spune managerul SCJU Cluj, dr. ec. Petru ŞUŞCA, în partea a doua a interviului acordat ziarului Făclia. În opinia sa, înfiinţarea Spitalului Regional de Urgenţă ar trebui să fie „prioritatea numărul unu pentru sistemul sanitar din regiunea Nord-Vest”.

 – Vorbeaţi, în prima parte a interviului, de reorganizarea liniilor de gardă din spital. Ce alte măsuri de reorganizare aţi luat şi de ce?

– În ceea ce priveşte structura spitalului, am redus numărul total de paturi cu 222. Considerentul care a stat la baza acestei restructurări a fost modul de realizare a indicatorilor de performanţă ai secţiilor. Indicatorul care a stat la baza acestei decizii a fost gradul de utilizare a patului în ultimii trei ani. Vreau să fac precizarea că în urma acestei modificări, contractul cu CAS nu a avut de suferit.

Au fost reorganizate blocurilor operatorii prin numirea medicului coordonator de bloc operator, conform Ordinului MS nr. 1443 din 23 decembrie 2005. O altă măsură a fost reorganizarea camerelor de gardă care să primească urgenţa,  respectiv numai camerele de gardă ORL, Oftalmologie, Neurologie, Ginecologie, Psihiatrie, Ortopedie, Maxilo facială, pot să primească urgenţa, iar restul specialităţilor se vor prezenta la UPU.

– Ce investiţii aţi făcut de la preluarea mandatului, din venituri proprii şi din fonduri alocate de diverse instituţii?

– În condiţiile în care am preluat spitalul cu datorii foarte mari, este greu să te gîndeşti la investiţii majore. Cu toate acestea, însă, am reuşit să facem şi cheltuieli de investiţii (dotări) din veniturile proprii ale SCJU Cluj, respectiv am achiziţionat: trei autoutilitare pentru transportul hranei (ultimele maşini auto achiziţionate de spital au fost în anul 2002), 10 termostate pentru încălzire produse sînge, o trusă de osteosinteză pentru compartimentul de Chirurgie plastică şi o trusă pentru compartimentul Ortopedie, un echipament pentru tipărit imprimate medicale, două uscătoare de rufe pe abur, 111 licenţe windows şi, nu în ultimul rînd, un set de instrumente de laparoscopie de bază, în valoare de 30.000 lei, pentru blocul operator care deserveşte secţia clinică Chirurgie Generală I.

Secţiile clinice au fost dotate şi cu veselă pentru transportul hranei din bucătăria centrală către secţii, constînd din 157 marmite inox, de 6 litri şi 10 litri, în valoare totală de 46.000 lei. Din venituri proprii s-au mai efectuat şi reparaţii curente la mai multe secţii ale spitalului, în valoare totală de peste 850.000 lei. Cele mai importante lucrări s-au efectuat la secţiile: Ortopedie-Traumatologie I şi II, Maxilo facială I şi II, Endocrinologie, Oncologie, Reumatologie şi Ginecologie III „Dominic Stanca”. Serviciul de Anatomie Patologică şi spălătoria spitalului au fost reabilitate tot cu fonduri din venituri proprii. La secţia Chirurgie Generală I, din aceleaşi surse de venit s-au efectuat plăţi în valoare totală de 108.500 lei, pentru lucrări de reparaţii capitale  executate şi finalizate în anul 2012.

Dacă în anul 2013 Ministerul Sănătăţii nu a alocat fonduri spitalului nostru, în acest an, în urma solicitărilor noastre, a alocat 385.000 lei pentru achiziţia de echipamente şi 1.000.000 lei pentru reparaţii capitale la clădirea Radiologie-Oncologie. Din fondurile alocate de MS a fost achiziţionată o masă de operaţie performantă (care înlocuieşte o masă defectă din septembrie 2013), care deserveşte secţia clinică Chirurgie generală I, compartimentul de Chirurgie plastică şi compartimentul de Ortopedie şi Traumatologie pentru Urgenţe, un grup electrogen şi şase maşini automate de spălat, decontaminat, dezinfectat oliţe şi ploşti.

În ceea ce priveşte Consiliul Local, acesta a alocat, în 2014, 1.975.000 lei pentru reparaţii în 13 secţii,inclusiv 100.000 lei pentru reparaţii curente şi igienizări la bucătăria centrală. Din fondurile alocate de Consiliul Local s-au efectuat lucrări de procurare şi montaj staţie compresoare, aer medical, s-au achiziţionat şi montat două grupuri electrogen, s-au mai efectuat lucrări de reparaţii curente, reabilitare, mansardare, refaţadizare, lucrări de reparaţii ambulator, lucrări de execuţie, reparaţii saloane şi bloc operator, lucrări de reparaţii şi modernizare a laboratorului de   endoscopie. Tot din fonduri de la Consiliul Local, pentru secţia clinică Ortopedie Traumatologie II au fost achiziţionate 37 de paturi şi 37 de saltele, în valoare de 100.000 lei. Au mai fost achiziţionate două aparate performante de anestezie (narcoză), în valoare totală de 100.000 lei, pentru secţiile clinice ORL şi Neurochirurgie. A fost finalizată procedura de licitaţie şi au fost demarate lucrări de reabilitare şi modernizare a Blocului Operator şi Terapiei Intensive care deserveşte secţiile clinice Chirurgie generală II şi Chirurgie vasculară.

La rîndul său, Consiliul Judeţean a alocat 357.000 lei pentru reparaţii la secţiile clinice Diabet, Ginecologie III „Dominic Stanca” şi compartimentul de Chirurgie orală şi maxilo-facială, de pe str. Moţilor nr. 33.

Trebuie să vă mai spun că spitalul nu a mai avut arierate din servicii medicale din luna mai 2013, iar din programe naţionale de sănătate, din luna decembrie a anului 2013. În noiembrie 2013, arieratele din programe naţionale de sănătate erau în cuantum de 304.330 lei.

– În condiţiile în care se vorbeşte tot mai insistent de necesitatea unui spital regional de urgenţă, monobloc, este important de ştiut care sînt, în momentul de faţă, cheltuielile lunare şi anuale pentru întreţinerea actualului spital, pavilionar.

– În prezent, la nivelul întregului spital, cheltuielile lunare cu utilităţile sînt în medie de aproximativ 750.000 lei, în timp ce cheltuielile lunare cu utilităţile pentru o singură clădire (Palat Nou) sînt de 65.000 lei.

– Din punctul dvs de vedere, ca manager, de ce este necesară înfiinţarea unui spital regional de urgenţă, monobloc, la Cluj?

– În prezent, spitalul este multipavilionar, răspîndit în aproape tot municipiul, fiecare specialitate este la distanţă una de cealaltă. Spitalul Regional de Urgenţă ar rezolva aceste deficienţe, prin aducerea tuturor specialităţilor în aceeaşi locaţie, astfel încît pacientul să poată fi examinat multidisciplinar şi intervenţiile să se facă în ordinea priorităţii.

Consider că înfiinţarea Spitalului Regional de Urgenţă ar trebui să fie prioritatea numărul unu pentru sistemul sanitar din regiunea Nord-Vest. Pe lîngă relocarea a o parte din secţii către Spitalul Regional de Urgenţă, consider că nu ar fi lipsit de interes ca şi alte secţii din spital să fie relocate într-o clădire monobloc.

– Unde credeţi că ar trebui construit Spitalul Regional de Urgenţă şi de ce neapărat acolo?

– În ultimii ani, în presă s-au vehiculat două locaţii: Cîmpeneşti şi Floreşti. Avînd în vedere poziţionarea localităţii Floreşi, aceasta fiind situată în apropierea autostrăzii Transilvania, consider că locaţia din Floreşti este mult mai potrivită pentru construcţia acestui spital regional de urgenţă.

– Există personal medical suficient de bine pregătit pentru a funcţiona într-un spital regional de urgenţă demn de secolul XXI? Aţi iniţiat eventuale programe de pregătire a medicilor în tehnologii de ultimă oră, care în actualul spital nu se practică din motive de lipsă de dotări? Sau, vă este în intenţie demararea unor astfel de programe de pregătire? Vă este în intenţie dotarea secţiilor actuale cu aparatură de ultimă oră? Aţi identificat posibile surse de finanţare, pentru asta?

– În SCJU există personal medical foarte bine pregătit pentru desfăşurarea activităţii medicale. Să nu uităm că majoritatea medicilor sînt cadre didactice ale UMF Cluj-Napoca, specialişti de vîrf care asigură inclusiv pregătirea de specialitate pentru generaţiile viitoare de medici. De asemenea, SCJU funcţionează în prezent cu atribuţii de spital regional de urgenţă, ceea ce înseamnă că asigurăm toată urgenţa majoră din regiunea de nord-vest a ţării, fapt ce confirmă experienţa deosebită a personalului nostru  medical în acest domeniu.

Sigur, progresele tehnice în medicină sînt extrem de rapide, astfel încît şi pregătirea personalului trebuie să fie sincronizată cu acest ritm. Pentru Spitalul Regional de Urgenţă trebuie ca, împreună cu conducerea UMF Cluj-Napoca şi cu şefii de secţii, să gîndim şi să pregătim de pe acum nucleele de specialişti care îşi vor desfăşura activitatea în acest cadru, beneficiind de o dotare superioară celei de care dispunem acum. În ceea ce priveşte dotarea actuală a secţiilor cu aparatură, sigur că există deficienţe care rezultă din lipsa de fonduri destinate investiţiilor în ultimii ani. În ultimii ani, o mare parte a  aparaturii medicale de care dispun secţiile a fost achiziţionată de către universitate, un avantaj care a permis spitalului să-şi menţină parametrii de performanţă.

În ceea ce priveşte dotarea cu echipamente medicale performante, cred că fiecare manager îşi doreşte să doteze secţiile spitalului cu cea mai performantă aparatură, dar în acest moment, pentru noi este foarte important să ne achităm plăţile restante.

– Care sînt cele mai mari lipsuri materiale ale spitalului, în momentul de faţă? Cum credeţi că le veţi putea suplini?

– Din punct de vedere al infrastructurii, clădirile sînt majoritatea foarte vechi, construite între anii 1897-1904, şi care, deşi au cunoscut eforturi, de-a lungul anilor, de întreţinere şi igienizare, sînt într-o stare neconformă cu cerinţele actuale şi de perspectivă sau cu pretenţiile pacienţilor şi angajaţilor. Autorizaţiile sanitare de funcţionare pentru majoritatea secţiilor au clauze de funcţionare, iar pentru remedierea acestor clauze avem nevoie de alocarea de fonduri, pentru reparaţii curente şi capitale, de către Consiliul Judeţean, Consiliul Local şi Ministerul Sănătăţii.

Referitor la dotarea spitalului, constatăm că, în pofida eforturilor conducerii acestuia şi a unor şefi de secţie, pentru atragerea unor finanţări de la MS, administraţiile locale sau sponsorizări, deşi există în funcţiune aproape 700 de aparate şi dispozitive medicale, nevoile medicilor şi cerinţele pacienţilor pentru servicii la nivelul actual rămîn o problemă, una care necesită evaluată şi rezolvată printr-un Plan multianual, pe toate sursele de finanţare.

Cele mai multe solicitări din partea pacienţilor, în momentul de faţă, constau în restituirea banilor care reprezintă contravaloarea materialelor de osteosinteză achiziţionate de ei în perioada spitalizării. În consecinţă, achiziţionarea materialelor de osteosinteză în cantitate suficientă ar putea fi o rezolvare a problemei.  Achiziţionarea materialelor de unică folosinţă în cantitate suficientă pentru toate blocurile operatorii sperăm că se va rezolva odată cu finalizarea licitaţiei.

– Aţi demarat, în primăvara lui 2014, o campanie de strîngere de fonduri pentru dotarea unor secţii cu echipamente medicale performante de terapie intensivă şi asistare a pacientului critic traumatizat şi nontraumatizat. Care sînt rezultatele campaniei dvs?

– La începutul lunii aprilie, spitalul a demarat campania de strîngere de fonduri „Investiţi în Sănătate”, avînd ca obiectiv dotarea cu echipamente medicale performante specifice de terapie intensivă şi asistare a pacientului critic traumatizat şi nontraumatizat. Necesarul de fonduri estimat era de aproximativ 550.000 de euro. Pînă la 15 decembrie am reuşit să atragem sponsorizări şi donaţii de aproximativ 182.000 euro.

– E mult? E puţin?

– Dacă ne raportăm la 53.630 lei, valoarea totală a sponsorizărilor atrase în anul 2012, şi 61.350 lei, valoarea sponsorizărilor din anul 2013, sigur nu este puţin.

Donaţiile au constat în furnizarea cu titlu gratuit de echipamente medicale, medicamente, materiale de osteosinteză, dar şi în prestări de servicii, lucrări de construcţii şi de asfaltare ş.a. Din sumele efective primite ca sponsorizare am achiziţionat aparatură medicală, inclusiv paturi de terapie intensivă, pentru a extinde Secţia de Anestezie Terapie Intensivă I cu încă 6 paturi. Din păcate, lipsa acută de personal nu ne-a permis deocamdată extinderea secţiei ATI I, cu cele 6 paturi achiziţionate.

–  Ce vă propuneţi să faceţi pentru îmbunătăţirea activităţii spitalului, în 2015?

– Pentru activitatea medicală, care este principalul obiectiv, îmi propun dezvoltarea serviciului de urgenţă, asigurarea politraumei în condiţii de maximă siguranţă.

În conformitate cu strategia Ministerului Sănătăţii, doresc să dezvolt serviciile de spitalizare de zi la toate specialităţile şi să cresc veniturile realizate în ambulatoriul integrat, care în  prezent sînt la 70 % din valoarea optimă. O dezvoltare absolut necesară în SCJU este înfiinţarea compartimentului de îngrijire a pacienţilor cu accidente vasculare cerebrale acute (compartimentul de Stroke), care asigură asistenţa neurologică de urgenţă. Am identificat spaţiul, sper ca în cel mai scurt timp sa obţinem de la minister finanţarea, şi nu în ultimul rînd să începem pregătirea personalului pentru acest compartiment.

Doresc, de asemenea, să dotez şi să modernizez blocurile operatorii, secţiile şi compartimentele ATI şi Laboratorul de Radiologie şi Imagistică Medicală. Sperăm să primim aprobarea Ministerul Sănătăţii pentru angajarea de personal, asfel încît extinderea secţiei de ATI I cu cele 6 paturi să poată fi efectuată în cel mai scurt timp posibil. De asemenea, sperăm ca la începutul anului 2015 să dăm în folosinţă neutralizatorul de deşeuri medicale aflat în proprietatea spitalului din anul 2011. Odată cu punerea în funcţiune a acestui neutralizator, ar rezulta economii lunare de aproximativ 35.000 lei.

– Alte proiecte, alte obiective…?

– Ca urmare a unor analize privind eficienţa, considerăm necesară restructurarea Laboratorului de analize medicale prin comasarea unor puncte de laborator. În prezent, în SCJU funcţionează un laborator central, acreditat ISO 15189, şi şapte puncte de laborator, la Medicala II, Diabet, Endocrinologie, Ginecologie I Ginecologie II, Ortopedie, Dermatologie, Laboarator de Urgenţă (UPU) şi Laborator Neonatologie I.

Resursa umană este extrem de importantă şi va  constitui unul dintre obiectivele prioritare pentru  anul 2015. Vom continua demersurile de deblocare a posturilor şi de scoatere la concurs şi ocupare a lor. De asemenea, vom investi în continuare în educaţia medicală continuă. Un alt obiectiv pe care mi-l propun este revigorarea Consiliului Etic din spital, cu accent pe analiza satisfacţiei pacientului.

În cursul anului 2015, spitalul va fi supus procesului de acreditare din partea CONAS, iar punctajul pe care dorim să-l atingem sperăm să fie cît mai ridicat. Îmi propun, de asemenea, să creez o cultură organizaţională solidă în SCJU Cluj,  unde gradul de satisfacţie al angajaţilor şi pacienţilor să fie cît mai ridicat.

– Nu-mi rămîne decît să vă urez succes!

M. TRIPON