Dr. ec. Petru ŞUŞCA: În 2015 s-au achiziţionat, pentru SCJU Cluj, echipamente medicale în valoare de aproximativ 3 milioane de euro

„Avînd în vedere că în anul 2013 spitalul nu a achiziţionat nici un echipament medical, consider ca o mare reuşită achiziţionarea într-un singur an a unui număr foarte mare de echipamente medicale, în valoare de aproximativ 3 milioane de euro. Şi cred că nu greşesc dacă spun că, din echipamentele achiziţionate în 2015, echipamentul de Tomografie Computerizată multislice cu sistem de postprocesare cu 128 secţiuni, în valoare de 3.472.000 lei, este de departe cea mai importantă achiziţie” – declară managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă, dr. ec. Petru Şuşca.

Potrivit declaraţiei acestuia, dotarea secţiilor SCJU Cluj cu echipamente medicale performante rămîne, şi în 2016, una dintre marile priorităţi.

– La ce clădiri sau la ce secţii ale Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj aţi făcut, în 2015, reparaţii capitale?

– Reparaţii capitale s-au efectuat la două clădiri: la clădirea situată pe str. Moţilor nr. 33, care deserveşte Compartimentul de Chirurgie Maxilo-Facială şi Ambulatorul de Specialtate de Stomatologie, respectiv la clădirea care deserveşte Laboratorul de Radiologie şi Imagistică Medicală. La clădirea situată pe str. Moţilor, lucrările de reparaţii au fost finalizate, iar în anul 2016 sper să finalizăm şi lucrările de la Laboratorul de Radiologie şi Imagistică Medicală.

– Ce clădiri necesită, încă, reparaţii? Ce soluţii financiare aveţi pentru acestea?

– Aşa cum ştiţi, ne desfăşurăm activitatea într-un sistem pavilionar, clădirile sînt, majoritatea, foarte vechi, construite între anii 1897-1904, şi care, deşi au cunoscut eforturi, de-a lungul anilor, de întreţinere, igienizare şi modernizare, sînt în continuare într-o stare neconformă cu cerinţele actuale. Autorizaţiile sanitare de funcţionare pentru o mare parte din secţiile spitalului au clauze de funcţionare, iar pentru remedierea acestor clauze avem nevoie de alocarea de fonduri (pentru dotări, reparaţii curente şi capitale) de către Consiliul Judeţean, Consiliul Local  şi  Ministerul Sănătăţii.

Doresc să mai fac precizarea că aceste clădiri în care ne desfăşurăm activitatea sînt doar în administrarea spitalului şi nu în proprietatea lui; proprietar este Consiliului Judeţean Cluj. Aşadar, clădirile sînt ale CJ, iar administraţia este subordonată Ministerului Sănătăţii, motiv pentru care aproape de fiecare dată cînd solicitam fonduri de la MS, eram trimis la Consiliul Judeţean, iar în momentul în care solicitam fonduri la Consiliul Judeţean eram trimis la MS. Cu toate acestea, nu am cedat şi nu cedez uşor, motiv pentru care în anul 2015, atît MS, cît şi CJ au fost mult mai generoşi cu spitalul nostru, comparativ cu anul 2014.

– Ce investiţii aţi făcut, în 2015, din venituri proprii?

– Din venituri proprii am reuşit să alocăm aproximativ 600.000 lei pentru achiziţia de echipamente medicale cum ar fi: un aparat de anestezie, 12  monitoare portabile, 26  seringi automate şi două injectomate pentru secţiile de ATI, cinci defibrilatoare, cinci aparate EKG portabile şi truse cu instrumente pentru chirurgie generală.

Din venituri proprii am reuşit ca, pe lîngă cele patru autoutilitare achiziţionate în 2014 (trei din venituri proprii şi una din sponsorizări), să mai achiziţionăm două autoutilitare Dacia Dokker Van şi o dubă transporter. Tot din venituri proprii au fost alocate fonduri în cuantum de 1.587.000 lei pentru reparaţii curente, mentenanţe, studii de fezabilitate etc. Dintre cele mai importante lucrări amintesc reabilitarea completă a secţiei ATI 1, finalizarea lucrărilor de la Ambulatorul Dermatologie, amenajarea spaţiului în vederea instalării  echipamentului CT de la Neurochirurgie, igienizarea saloanelor la Ginecologie III (Stanca).

 – Conform declaraţiei dvs, numărul total al angajaţilor SCJU Cluj, la 15 decembrie 2014, era de 3.065, din care 559 erau medici rezidenţi. La acea dată aveaţi şi 539 posturi vacante. Care este situaţia în prezent?

– În anul 2015 au fost angajate 480 persoane, din care: 317 personal medico-sanitar şi TESA, 69  medici rezidenţi, 10 medici, un biolog şi doi chimişti, 81 medici cu contract parţial de muncă (gărzi). La sfîrşitul anului 2015, numărul total de angajaţi era de 3.045, din care 433 rezidenţi. Numărul mai mic de angajaţi din anul 2015, comparativ cu 2014, se datorează faptului că la sfîrşitul anului 2015 aveam angajaţi cu 126 mai puţini rezidenţi.

– Cîte posturi aţi scos la concurs, în 2015?

– În 2015 s-au organizat concursuri pentru ocuparea posturilor vacante şi temporar vacante pentru toate categoriile de personal. Au fost scoase la concurs 1.041 posturi, din care 836 posturi pe perioadă nedeterminată şi 205 pe perioadă determinată.

– Ce deficit de personal aveţi în momentul de faţă?

– Dacă la sfîrşitul anului 2014 aveam 539 posturi vacante, la 31 decembrie 2015 mai erau, la nivelul spitalului, 423 posturi vacante. Cele mai multe posturi vacante au rămas în continuare cele pentru asistenţi medicali.

– Cîţi medici, cîte asistente şi cîte infirmiere din SCJU Cluj au plecat, în 2015, să lucreze în străinătate?

– Nu avem informaţii certe cu privire la traseul profesional ulterior, dar, din păcate, în ultimii ani am devenit o importantă sursă de personal calificat pentru mediul privat şi pentru spitalele din ţările Uniunii Europene.

– Cîţi medici, asistente şi infirmiere au plecat, în 2015, din SCJU Cluj, ca să lucreze în privat?

– Nici la această întrebare nu va pot da cifre, fiindcă cei care îşi dau demisia rareori ne spun care sînt intenţiile lor ulterioare.

– Au existat cazuri în care persoane care au plecat să lucreze în privat să dorească să se reîntoarcă la SCJU Cluj?

– Da, au fost cîteva cazuri, dar sperăm ca odată cu creşterea salariilor personalului medico-sanitar cu 25%, migraţia personalului spre sectorul privat să fie stopată,  fiindcă pleacă un personal format, cu experienţă, pe care cu greu îl înlocuieşti prin noi angajări. Consider că pentru a opri migraţia personalului din sănătate este foarte important ca odată cu creşterile salariale, să introducem şi salarizarea în funcţie de performanţă.

– Care consideraţi că a fost cea mai mare reuşită a dvs şi a echipei dvs, în 2015?

– Avînd în vedere că în anul 2013 spitalul nu a achiziţionat nici un echipament medical, consider ca o mare reuşită achiziţionarea într-un singur an a unui număr foarte mare de echipamente medicale, în valoare de aproximativ 3 milioane de euro.

Cred că nu greşesc dacă spun că, din echipamentele achiziţionate în 2015, echipamentul de Tomografie Computerizată multislice cu sistem de postprocesare cu 128 secţiuni, în valoare de 3.472.000 lei, este de departe cea mai importantă achiziţie. CT-ul va asigura pacienţilor un acces mai rapid la investigaţiile imagistice, o calitate mai bună a imaginilor şi implicit o mai mare acurateţe diagnostică, crescînd calitatea actului medical şi gradul de satisfacţie al echipei medicale. În plus, va creşte în mod decisiv confortul consumatorului de servicii medicale, respectiv gradul de satisfacţie al pacienţilor, avînd în vedere că, pe viitor, cazuri traumatice grave vor beneficia de examen CT rapid şi performant, fără a mai fi supuse disconfortului legat de transportul cu ambulanţa către Laboratorul de Radiologie şi Imagistică Medicală al spitalului sau către alte centre private.

Odată cu creşterea confortului pacienţilor vor fi reduse şi cheltuielile cu transportul acestora între secţiile clinice şi Laboratorul de Radiologie şi Imagistică medicală. Aproximativ 920.000 lei pe an reprezentau cheltuielile cu transportul pacienţilor din zona Complexului Neurochirurgie, Neurologie şi Psihiatrie, către Laboratorul de Radiologie situat pe str. Clinicilor nr. 3-5. Aceste costuri vor fi reduse semnificativ, iar într-un final vor dispărea aproape în totalitate. Nu în ultimul rînd, dar foarte important pentru toţi cetăţenii judeţului Cluj, este că prin achiziţia acestui echipament, Serviciul de Ambulanţă Cluj va fi degrevat de numeroase solicitări de transport medicalizat, putînd să răspundă mult mai prompt solicitărilor de urgenţă.

Noul CT va deservi nu numai secţiile Neurochirurgie, Neurologie şi Psihiatrie (aflate în vecinătate), ci şi alte secţii ale spitalului, datorită unor softuri speciale care permit efectuarea de examinări de endoscopie digestivă virtuală, vizualizare angiografică 3D şi evaluare dinamică a fluxului sanguin, examinare cardiacă 3D, imagistică specială oncologică.

– Care au rămas problemele stringente ale SCJU Cluj?

– Infrastructura multipavilionară, clădirile vechi de peste 100 de ani ridică mari probleme de finanţare şi administrare, cu costuri foarte mari, care necesită în cele mai multe cazuri reparaţii capitale. Apoi: costuri foarte mari de service pentru întreţinerea echipamentelor medicale învechite; lipsa unei autonomii reale şi imposibilitatea  stimulării şi motivării personalului. Subfinanţarea cronică a sistemului de sănătate din România este o problemă reală, motiv pentru care, fără o implicare financiară mai consistentă a Consiliului Judeţean, a Ministerului Sănătăţii şi a Consiliului Local, problemele care ţin de infrastructură şi dotări vor persista la nivelul acestui spital şi peste 10 ani.

– Ce proiecte aveţi pentru 2016?

– Ca şi primă prioritate rămîne dotarea secţiilor cu echipamente medicale performante: CT pentru UPU, mamograf, angiograf, videogastroscop, ecografe, defibrilatoare, monitoare specifice secţiilor de terapie intensivă, paturi de terapie intensivă, echipamente digitale pentru radiologie şi inclusiv un sistem informatic PACS, sistem ce va permite medicilor să păstreze în sistem digital toate investigaţiile imagistice ale pacienților (radiografii, tomografii, angiografii, endoscopii etc.) şi să le acceseze uşor şi rapid, de cîte ori au nevoie, prin computerele amplasate în fiecare secţie. Reabilitarea şi modernizarea secţiilor clinice, a blocurilor operatorii, modernizarea centralelor termice existente, instalarea de noi lifturi, înlocuirea reţelelor de conducte vechi şi uzate rămîn, de asemenea, priorităţi pentru conducerea spitalului.

Construcţia a două noi magazii (pentru materiale şi alimente) este o altă prioritate pentru anul 2016. În prezent există o singură magazie, care funcţionează într-o clădire total improprie pentru acest gen de activităţi. Sper să găsim înţelegere la toate autorităţile locale, inclusiv la Direcţia Monumente Istorice, astfel încît să obţinem autorizaţii de construcţie şi să finalizăm aceaste investiţii în cel mai scurt timp posibil.

Vom continua şi în acest an procesul de restructurare, început în 2015, a Laboratorului de analize medicale, prin comasarea unor puncte de laborator. Începînd cu luna martie a anului 2015, laboratorul central funcţionează în trei ture.

Resursa umană rămîne la fel de importantă ca şi în 2015 şi va  constitui unul dintre obiectivele prioritare pentru  anul 2016.

În cursul acestui an, spitalul va fi supus procesului de acreditare CONAS, iar ţinta noastră este un punctaj cît mai mare, ca urmare a îmbunătăţilor structurale şi funcţionale aduse în aceşti doi ani Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă.

M. TRIPON