Dr. ec. Petru ŞUŞCA: 2015 este al doilea an consecutiv în care Spitalul Clinic Judeţean de Ugenţă Cluj nu înregistrează plăţi restante către furnizori

În urmă cu un an, mai precis la 14 ianuarie 2015, managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă, dr. ec. Petru ŞUŞCA, anunţa că spitalul a scăpat, în sfîrşit, de datorii. „Valoare plăţilor restante înregistrate de spital a fost de 14.127.350 lei, la 31 decembrie 2011, respectiv 9.506.621 lei, la 31 decembrie 2012 şi 9.598.083 lei,  la 31 decembrie 2013. La data de 15 octombrie 2013, cînd noua conducere a preluat managementul spitalului, plăţile restante erau de 13.383.760 lei, ceea ce a constituit o povară importantă în dinamica dezvoltării spitalului” – declara, atunci, Petru Şuşca. Adăugînd, desigur, şi că „plăţile restante ale spitalului au fost reduse fără a afecta calitatea actului medical, ci dimpotrivă, s-a urmărit prin toate mijloacele buna desfăşurare a activităţii medicale”.

La început de an 2016, managerul Spitalului Clinic de Urgenţă Cluj se mîndreşte nu doar cu faptul că 2015 este al doilea an consecutiv în care spitalul nu înregistrează plăţi restante către furnizori, ci şi cu faptul că, printr-un management eficient, a reuşit achiziţionarea de aparatură şi echipamente medicale performante, crescînd, astfel, calitatea actului medical. Dar, spune acesta, „mai sînt foarte multe lucruri de făcut în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, iar planurile pentru anul acesta sînt vaste”.

– În octombrie 2015 s-au împlinit doi ani de cînd aţi preluat conducerea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj. Cum aţi caracteriza, în cuvinte puţine, această perioadă?

– A fost o perioadă foarte grea, cu foarte multe provocări, o perioadă în care ne-am confruntat zilnic cu probleme legate de structura învechită a spitalului, de disfuncţionalităţi în desfăşurarea activităţii medicale, de lipsuri materiale. Cu toate acestea, am demonstrat că situaţia dezastruoasă în care am preluat spitalul poate fi îmbunătăţită, şi prin eforturile susţinute depuse de noua conducere, dar şi de toţi angajaţii spitalului, azi avem un spital fără datorii, cu multe investiţii în infrastructură, cu parcul auto înnoit (aspect foarte important în condiţiile în care ne desfăşurăm activitatea în 33 de clădiri, unele situate la distanţe de kilometri!). Cea mai importantă, însă, este investiţia în echipamente de înaltă performanţă şi în dispozitive şi echipamente medicale. Fără îndoială, în prezent spitalul asigură îngrijiri mai prompte şi de mai bună calitate faţă de acum doi ani, iar personalul medical îşi desfăşoară activitatea în condiţii mai bune. Sigur că mai sînt foarte multe lucruri de făcut în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, iar planurile pentru anul acesta sînt vaste şi foarte importante din punct de vedere al îmbunătăţirii, în continuare, a condiţiilor de diagnostic şi tratament ale pacienţilor.

– Într-un interviu din 23 decembrie 2014 declaraţi că, atunci cînd aţi preluat conducerea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj, la 15 octombrie 2013, plăţile restante către furnizori, ale SCJU, erau de 13.383.760 lei şi că într-un an aţi reuşit să scădeţi datoriile spitalului cu aproximativ 72%, mai precis la 3.718.198 lei. În 14 ianuarie 2015 anunţaţi deja că Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj a scăpat de datorii. În mare parte aţi explicat, de-a lungul anului, cum aţi reuşit această performanţă. Poate ar fi util, totuşi, să reveniţi asupra celor mai importante măsuri luate pentru reducerea datoriilor.

– Da, aşa este, la data de 15 octombrie 2013 plăţile restante ale spitalului însumau 13.383.760 lei, iar la 31 decembrie 2014, valoarea plăţilor restante a fost redusă  la 0 (zero) lei. Mai mult decît atît, am reuşit, printr-un management eficient, ca şi la sfîrşitul anului 2015 spitalul să nu înregistreze plăţi restante, deşi investiţiile şi cheltuielile cu materialele sanitare şi medicamentele au crescut semnificativ. Practic, este al doilea an consecutiv în care spitalul, la sfîrşit de an, nu înregistrează plăţi restante către furnizori.

Un rol determinat cred că l-a avut implementarea licitaţiei electronice ca fază finală a procedurilor de achiziţie publică derulate în anul 2015 de către SCJU Cluj. A fost un real succes şi a adus foarte multe economii la bugetul spitalului. Am să dau doar două exemple:

În cadrul procedurii de atribuire avînd ca obiect „Materiale de osteosinteză Ortopedie-Traumatologie” s-a realizat o economie de 3.452.354,80 lei fără TVA, reprezentînd 50,48% din valoarea estimată a procedurii. În cadrul procedurii de atribuire avînd ca obiect „Închiriere aparate analize” s-a realizat o economie de 2.299.000 lei fără TVA, reprezentînd 35,92% din valoarea estimată a procedurii. Exemplele pot continua, dar cred că e suficient pentru a observa că doar în urma a două proceduri s-au făcut economii de peste 5,5 milioane lei la bugetul spitalului, atît pentru anul 2015, cît şi pentru următorii ani, bani care vor putea fi folosiţi pentru achiziţia de medicamente, materiale sanitare, dezinfectanţi, reactivi, consumabile, precum şi pentru reabilitarea şi modernizarea secţiilor, a blocurilor operatorii etc. În final, aceste economii se vor regăsi în creşterea calităţii serviciilor medicale prestate şi a confortului pacienţilor pe perioada spitalizării.

– Au fost, măsurile pe care le-aţi luat, apreciate de şefii de clinici şi de personalul medical, ori v-au atras antipatia acestora?

– În ansamblu, cred că personalul medical şi şefii de secţii sînt conştienţi de îmbunătăţirea condiţiilor din spital şi de eforturile depuse de conducere pentru aceasta. Sigur că există şi oameni care şi-ar dori ca totul să meargă strună peste noapte, dar acest lucru nu este posibil. Îmbunătăţirile sînt progresive şi inegale, în măsura în care, pentru început, ne-am concentrat pe sistemul de îngrijiri de urgenţă, unde erau cele mai mari şi mai evidente lipsuri şi disfuncţionalităţi. Acest lucru se impunea, avînd în vedere rolul de Spital Regional de Urgenţă pe care îl avem în prezent.

Ştim foarte bine că în România, la nivel declarativ cu toţii ne dorim schimbarea, dar să nu înceapă cu noi. Spitalul Judeţean este şi el un spital din România…, iar unii au fost nemulţumiţi de faptul că schimbarea trebuie să înceapă cu ei…

– Care sînt cele mai importante realizări, din punct de vedere al dotărilor, din anul 2015?

– Dacă în anul 2014 principala preocupare a conducerii spitalului a fost plata datoriilor, în 2015 am dorit şi am reuşit să achiziţionăm un număr destul de mare de echipamente şi dispozitive medicale.

Consider că, datorită vechimii echipamentelor medicale din dotarea Laboratorului de Radiologie şi Imagistică Medicală – aproximativ 15 ani! -, dotarea acestuia cu echipamente medicale de ultimă generaţie, respectiv achiziţia unui computer tomograf cu 128 de secţiuni şi achiziţia unui echipament de rezonanţă magnetică de 1,5 tesla, este una din cele mai importante realizări din ultimii ani. O altă importantă realizare o reprezintă şi achiziţionarea a 13 ventilatoare de medie şi înaltă performanţă, în vederea dotării secţiilor de terapie intensivă: ATI 1, ATI 2 şi respectiv a Compartimentului de ATI din cadrul Secţiei Chirurgie II, tocmai în sensul asigurării tratamentului în cazurile grave, de urgenţă.

Dacă iniţial MS a alocat fonduri pentru achiziţia a 5 ventilatoare, în urma organizării procedurilor de licitaţie au rezultat economii semnificative, aşa încît am avut posibilitatea să suplimentăm numărul ventilatoarelor la 13. Un alt aspect important este că garanţia pentru aceste echipamente este de tip full service, cu piese incluse pentru o perioadă de 5 ani, cu excepţia echipamentului CT, care are o garanţie full service de 10 ani.

– Ce sume v-au fost alocate în 2015 de Ministerul Sănătăţii şi pentru ce v-au fost alocate aceste sume?

– În anul 2015 Ministerul Sănătăţii a alocat 10.317.000 lei pentru achiziţia unui computer tomograf, a unui echipament de rezonanţă magnetică, 13  ventilatoare, şase  monitoare şi nouă paturi cu caracteristici specifice secţiilor de terapie intensivă. Aceste alocări au fost aprobate însă după multe memorii şi audienţe, în care am susţinut necesitatea imperioasă a achiziţionării de echipamente şi aparatură. Ministerul Sănătăţii a mai alocat şi fonduri în cuantum de 1.330.000 lei pentru reparaţii capitale la clădirea în care îşi desfăşoară activitatea o mare parte a Laboratorului de Radiololgie şi Imagistică Medicală.

– Cîţi bani aţi primit în 2015 de la Consiliul Judeţean Cluj şi cîţi, de la Consiliul Local? Cum aţi folosit aceşti bani?

– Consiliul Judeţean a alocat în anul 2015 suma de 1.286.500 lei pentru achiziţia de echipamente medicale. Din aceste fonduri am reuşit să achiziţionăm două monitoare cu capnograf, două monitoare pentru respiraţie, două aparate pentru anestezie, două defibrilatoare, cinci paturi specifice pentru ATI, patru autoclave cu aburi, o masă de operaţie, un ecograf cu 3 sonde, o targă specială pentru transportul pacienţilor din terapie intensivă şi un digitizor pentru radiologie. A mai fost achiziţionată şi o staţie centrală de monitorizare a pacienţilor din compartimentul USTAC (Unitatea de Supraveghere şi Terapie Acută Cardiacă).

A mai fost alocată şi suma de 287.000 lei pentru elaboararea a nouă documentaţii de avizare a lucrărilor de intervenţii şi întocmirea a două studii de fezabilitate.

Consiliul Local a alocat suma de 1.835.000 lei, din care: 55.000 lei pentru secţia Anatomie Patologică, în vederea achiziţonării unei platforme autoridicatoare pentru transportul persoanelor decedate; 1.580.000 lei pentru reparaţii curente sau capitale la secţiile Psihiatrie, Chirurgie Generală II, Dermatologie, Gastroenterologie, Cardiologie USTAC, ATI 1, Neurologie – pavilion central, Reumatologie, Ortopedie-Traumatologie II, Gineologie I, UPU; şi 200.000 lei pentru reparaţii şi întreţinere piese auto şi combustibil pentru autospecialele SMURD.

– Aţi primit, în 2015, aparatură sau mobilier din sponsorizări?

– Da, valoarea sponsorizărilor şi a donaţiilor în anul 2015 s-a ridicat la aproximativ 100.000 de euro şi a constat în echipamente medicale, mobilier, paturi de ATI, consumabile şi inclusiv prestări de servicii.

– Cîţi bani aţi primit din sponsorizări şi ce aţi făcut cu aceşti bani?

– La sfîrşitul anului 2015 aveam disponibilă, la capitolul sponsorizări, suma de 148.000 de lei, bani ce vor fi destinaţi pentru achiziţia de dispozitive şi echipamente medicale.

– La ce clădiri sau la ce secţii aţi făcut, în 2015, reparaţii capitale?

(Răspunsul, în ediţia de joi, 28 ianuarie, a ziarului Făclia)

M. TRIPON