Dorin ANDRICA (UBB): Rezultatul obținut de echipa României la IMO ilustrează „și tendința descendentă a nivelului școlii din țara noastră”

Într-un interviu acordat ziarului Făclia înainte de începerea Olimpiadei Internaționale de Matematică, președintele comisiei de coordonare a celei de-a 59-a ediții a IMO, prof. univ. dr. Dorin ANDRICA, de la Departamentul de Matematică din cadrul Facultăţii de Matematică şi Informatică a UBB, spunea că, din multe puncte de vedere, sistemul românesc actual de învățământ este „un hibrid între ceea ce a fost în perioada comunistă și ceea ce dorim să fie de fapt”.

Dacă atunci se declara, totuși, optimist în privința rezultatului pe care îl vor obține elevii din echipa României, acum, după IMO, spune că acest rezultat trebuie să tragă un semnal de alarmă serios în ce privește sistemul de învățământ din țara noastră.

– În interviul pe care l-ați acordat ziarului Făclia înainte de începerea Olimpiadei Internaționale de Matematică spuneați că ”din multe puncte de vedere, IMO reflectă sistemul de învățământ al unei țări la nivel de elite”.

Ce consideți că spune, despre sistemul actual de învățământ din România, rezultatul obținut de elevii români la actuala ediție, cea de la Cluj, a IMO?

– Deși pot apărea variații naturale ale competitivității unei astfel de echipe, date de forma elevilor in zilele de concurs, rezultatul obținut de echipa României la IMO  2018 ilustrează și tendința descendentă a nivelului școlii din țara noastră. Această afirmație este acoperită de locurile ocupate de țara noastră în ultimii zece ani: 33 (2018), 22 (2017), 20 (2016), 13 (2015), 11 (2014), 10 (2012), 8 (2011). În anul 2013 echipa noastră a ocupat locul 22, urmând apoi o revenire.

Cred că rezultatul din acest an trebuie să tragă un semnal de alarmă serios.

– Unii au scos în evidență că rezultatul de anul acesta este cel mai slab obținut de România în cei 59 de ani de IMO, alții spun că trebuie să ne bucurăm că elevii români au obținut, totuși, o medalie de aur, una de argint și două de bronz, ceea ce nu e puțin lucru. Dvs ce spuneți?

– Eu spun că adevărul este undeva la mijloc. Calitativ, rezultatul este mai bun ca anul trecut, când echipa noastră nu a luat medalii de aur. Să nu uităm că anul acesta și medalia de argint a fost la un punct de aur, ceea ce înseamnă destul de mult. Anul acesta echipa a fost „ruptă” în două părți, doi componenți situându-se sub nivelul așteptărilor. Clasamentul pe echipe, care este unul neoficial, reflectă și omogenitatea echipei.

– Care a fost partea cea mai grea a misiunii dvs, de președinte al comisiei de coordonare a IMO 2018? Ce probleme a ridicat actuala ediție a IMO, față de alte ediții?

– Am asistat la selecția problemelor care au fost propuse în cele două zile de concurs și am organizat procesul de coordonare. După cum am mai spus, corectura lucrărilor se face în paralel, de către delegațiile țărilor participante și de către comisia de coordonare. Confruntarea notelor s-a făcut în zilele de coordonare, după un program stabilit riguros pe probleme și țări. Pentru fiecare problemă au fost șase mese de coordonare. La problemele 2-5 au fost câte doi coordonatori la fiecare masă, iar la problema 1, câte trei coordonatori, deci în total am avut 78 coordonatori. Dintre aceștia, 76 au fost români, iar doi au fost invitați străini (UK si Mexic). Pe lângă coordonatori, am mai avut câte un căpitan de problemă, deci comisia de coordonare a fost formată din 85 de persoane, adică 84, plus președintele comisiei, care am fost eu.

Este remarcabil faptul că 51 de coordonatori români sunt foști olimpici, care în prezent studiază sau ocupă poziții în universități din străinătate. Aceștia au răspuns fără ezitare invitației de a face parte din comisia de coordonare. Am putea spune că IMO 2018 s-a întors acasă, în România, și cu ea s-au întors și o bună parte din foștii olimpici români.

– Cum apreciați organizarea IMO la Cluj-Napoca? A fost, această organizare, la nivelul celor din celelalte orașe ale lumii?

– Nu cred că se poate reproșa ceva legat de organizare. Programul a fost organizat foarte bine și a fost respectat punct cu punct.

Din discuțiile pe care le-am avut cu reprezentanți ai unor delegații, aceștia au fost încântați de locație, de program și de ospitalitatea românească. Ei au fost foarte impresionați de numărul mare al voluntarilor care au contribuit din plin la reușita IMO 2018.

– Care considerați că este ”lecția” acestei ediții a IMO (ținând cont în primul rând de rezultatele obținute de elevii români) pentru cei care decid soarta învățământului românesc?

– Așa cum mai spus, cred că rezultatul obținut de echipa noastră la această ediție a IMO ar trebui să tragă un semnal de alarmă. Poate că a sosit momentul să ne uităm și noi la programele din unele țări care în ultimii ani au obținut rezultate deosebite, să preluăm anumite idei și să le adaptăm la sistemul nostru.

M. TRIPON