Directorul executiv al PRIMER, dr. Dragoş Damian: Un dialog cu autorităţile despre producţia de medicamente din România nu a avut loc niciodată

„O cotă de 60% din medicamentele produse în fabricile din România se găsește pe rafturile farmaciilor şi este utilizată în spitale. În plus, fabricile din România sunt exportatori foarte buni. „Antibiotice” Iaşi, de pildă, exportă şi în SUA, şi în Federaţia Rusă. Nu numai că aprovizionăm pacienţii români cu medicamente, dar şi scriem „Made in Romania” pe produsele noastre comercializate în farmacii. Vorbim de o ramură a industriei care a devenit foarte puternică, viabilă, strategică, dar care ar trebui să aibă un dialog mult mai larg cu autorităţile. S-a creat obişnuinţa ca autorităţile să discute numai cu producători internaţionali, fapt important, evident, dar se uită că rezolvarea unor probleme imediate, precum dispariţia unor medicamente ieftine de pe piaţă, crize sau sincope de aprovizionare se rezolvă cu producătorii locali. Un dialog cu autorităţile despre producţia de medicamente din România nu a avut loc niciodată. Nu e bine, pentru că în loc să te duci la vecin să-i ceri un pahar cu apă, te duci la un importator din Franţa sau din Germania. E absurd”, a declarat pentru cotidianul „Făclia” directorul executiv al PRIMER, dr. Dragoş Damian, CEO al Fabricii de Medicamente „Terapia Sun Pharma”.

Din punctul său de vedere, cele întâmplate după 1989 în industria de medicamente din România – o industrie strategică – sunt similare celor petrecute în industria automobilelor. „Cele două au avut trasee identice după 1989. Ţineţi minte că în România erau două fabrici de automobile, care au ajuns ulterior în proprietate privată: prima, la Mioveni (n.r.: ”Dacia”, fondată în 1966, la Colibaşi – azi Mioveni, Argeş, în urma unui acord între statul român şi producătorul francez de automobile ”Renault”), a doua la Craiova (n.r.: ”Oltcit”, deschisă în parteneriat cu francezii de la ”Citroën”, preluată în 2008 de Ford Motor Company, SUA). Industria de medicamente NU s-a prăbuşit, precum industria chimică sau alte mii de fabrici din România despre care trebuie să ne întrebăm dacă era necesar să fie închise sau nu..Merita România să-şi închidă 7000 de fabrici? Iată că, două ramuri industriale, care au ajuns la investitori strategici, şi-au păstrat producţia şi chiar s-au dezvoltat, având o traiectorie foarte bună”, subliniază directorul executiv al PRIMER.

„Fac, aşadar, o comparaţie între posibilitatea de a intra în proprietatea unui investitor strategic, rămânând viabil, şi neşansa să te prăbuşeşti. Sora mai mare a industriei de medicamente, industria chimică, este complet prăbuşită. Unele fabrici din România trebuiau să fie închise, altele aveau nevoie de programe ferme de dezvoltare. Dacă intrau în proprietatea unor investitori strategici ar fi fost şi azi active şi puternice. Lângă fabricile de medicamente de dinainte de 1989 au apărut, create de antreprenori sau dezvoltate de investitori, circa 30 de fabrici noi. Toate au fost reunite în Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente (PRIMER), în iulie 2017”, a explicat dr. Dragoş Damian. Din PRIMER fac parte cele mai importante fabrici de medicamente din țară, precum Terapia Sun Pharma, Antibiotice, Biofarm, Zentiva, AC Helcor, Bio-EEL, Gedeon-Richeter, Infomed Fluids, Labormed – Alvogen, Laropharm, Magistra CC, PoliPharma, Polisano Pharmaceuticals, Salvia Pharm, B. Braun, Santa S.A, Vim Spectrum, ş.a.

„Până în anul 1989, fabricile de medicamente din România aveau producţii dedicate: Antibiotice producea antibiotice, Sicomed – injectabile și perfuzabile, Biofarm – produse fără prescripție medicală, Terapia – preparate din sfera aparatului cardiovascular, iar Armedica prepara unguente și creme. După 1989, companiile s-au privatizat, doar Antibiotice Iași a rămas în proprietatea statului”, a specificat liderul PRIMER.

Dragoş Damian a precizat, în context, că toate site-urile de medicamente din România sunt inspectate şi certificate de Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale. Standardele la care se fabrică medicamentele din România sunt universale. Buna practică de fabricaţie este recunoscută, prin certificări internaţionale. Medicamentele produse în România sunt de aceeaşi calitate cu medicamentele din străinătate. „Lucru pe care doresc să îl subliniez şi care trebuie să fie foarte bine înţeles: fabricile de medicamente din ţara noastră au, în prezent, dotări de ultimă generaţie, de zeci de milioane de euro, şi sunt, toate, competitive internaţional. Iar resursele umane au un nivel foarte ridicat de pregătire. Toate fabricile din România preiau atât elevi de pe băncile liceelor, cât şi absolvenţi cu studii superioare. Absolvenţii Facultăţilor de Farmacie pot deveni specialişti în industria farmaceutică, după ce susţin un examen de probitate profesională, privind prepararea industrială a medicamentelor. Au, prin urmare, o şansă în plus faţă de munca într-o farmacie: să lucreze, specialişti fiind, în industria farmaceutică. 80% dintre angajaţii Terapia Sun Pharma sunt absolvenţi de liceu şi de studii superioare. Ei continuă să fie pregătiţi, tot timpul, în domeniul în care profesează. Tehnologia avansată şi resursele umane înalt calificate asigură, în mod cert, prosperitatea unei întreprinderi”, a arătat liderul PRIMER.

Referindu-se la bioechivalenţa medicamentelor generice, dr. Dragoş Damian a precizat că sunt patru fabrici de medicamente în România care au Centre de Bioechivalenţă. În cadrul lor se verifică dacă un medicament generic are aceleaşi proprietăţi farmacochinetice cu medicamentul original. „Clona medicamentului original trebuie să aibă aceleaşi proprietăţi cu originalul, respectiv, aceeaşi substanţă activă, în doze egale Un studiu de bioechivalenţă are mai multe etape: clinică, analitică, farmacocinetică şi statistică. Când medicamentul inovator iese de sub patent, orice producător de medicamente din lume îl poate face la un preţ mult mai avantajos, dacă dovedeşte că are un studiu de bioechivalenţă”, a relatat dr. Dragoș Damian.

El a revenit asupra unor probleme pentru soluţionarea cărora PRIMER insistă de mai multă vreme, cea mai importantă referindu-se la creşterea progresivă a fiscalităţii. „Industria farmaceutică are o taxă specifică, numită clawback sau payback, nemaiîntâlnită în alte industrii. Statul compensează medicamente pentru anumite boli, iar o parte din decontare se întoarce la stat, sub formă de venituri bugetare de la companiile producătoare de medicamente. E o taxă care arată parteneriatul industriei de profil cu statul. Însă, taxa clawback a crescut în anul 2018 cu peste 16% față de anul precedent. Ca urmare, există riscul dispariţiei medicamentelor fabricate în România care costă sub 25 de lei. Această taxă se regăseşte cam în zece ţări din Comunitatea Europeană, dar ea nu depăşeşete 5%. Nu e 25%, cum e la noi în ţară şi se estimează că va ajunge la 30% la finele lui 2019. Suntem de acord să fim partenerele autorităţilor, să contribuim la efortul de decontare pentru pacienţi, dar, pe de altă parte, medicamentele generice pe care noi le producem contribuie la reducerea costurilor. Genericele sunt mult mai ieftine decât originalele ieşite de sub patent, şi trebuie să fie produse în ţară, pentru a nu ajunge să fim dependenţi sau captivi ai importurilor. Statisticile europene relevă că unităţile sanitare din UE încep să fie sugrumate de costurile cu medicamentele scumpe, care sunt în continuă creştere. Se aşteaptă ca până în 2030, costurile cu sănătatea din UE să ajungă la 1500 de miliarde de euro”, a explicat dr. Dragoş Damian.

Totodată, Dragoş Damian a pus un accent special asupra crizei forţei de muncă din industria farmaceutică şi s-a referit la învăţământul profesional dual, amintind că Terapia Sun Pharma este parte a acestei forme de educaţie, care se adresează elevilor de clasa a VIII-a din județ. „Suntem parteneri cu Inspectoratul Şcolar Judeţean în acest proiect intitulat „Academia 2 în 1 – Școală și carieră”. Proiectul este menit să formeze, pe o durată de trei ani, forță de muncă pe baza solicitărilor fabricii. Pentru şcolarizare se oferă o bursă din partea inspectoratului, de 200 de lei lunar, cazare, masă, transport şi materiale suplimentare de studiu. O a doua bursă, de 400-500 de lei lunar, este acordată de fabrică. Copilul are, prin urmare, undeva la 600, 800 de lei lunar, banii lui. Urmează un liceu şi o profesie. Elevii fac practică, timp de trei ani, la Terapia, apoi sunt angajaţi cu salarii între 800 şi 1000 de euro net pe lună. Dacă doresc, pot urma şi cursurile unei facultăţi. Cel angajat la Terapia va lucra exact acolo unde a făcut practica de specialitate. Aşadar, timp de trei ani, elevii sunt şcoliţi prin programa de liceu, dar, în acelaşi timp, fac practică în fabrică. La finele pregătirii, au un loc de muncă asigurat şi bine plătit. Dăm, astfel, şansa tinerilor să rămână acasă, în România”, a subliniat directorul executiv al PRIMER.

Primii zece producători de medicamente din România

1.Terapia, Cluj. Înfiinţată în 1921, ca unitate de stat. Producţie de substanţe active, farmaceutice de uz uman şi veterinar, între anii 1960-1996. Privatizată în 1996, apoi achiziţionată de un consorţiu condus de fondul de investiţii Advent Internaţional, în 2003. Trei ani mai târziu, compania indiană Ranbaxy a cumpărat 96,7% din acţiuni. Ranbaxy a fost achiziţionată de japonezii de la Daiichi-Sankyo în 2008. 2. Biofarm Bucureşti. Fondată în 1921, prin fuzionarea mai multor firme producătoare de medicamente. În 1936, firma Gedeon-Richter din Timişoara se uneşte cu alte laboratoare existente şi cu alţi acţionari în cadrul Societăţii Române pe Acţiuni şi începe producţia. În 1948, cele două unităţi sunt naţionalizate, devenind întreprinderi de stat. O nouă secţie se înfiinţează în 1956, pentru a produce, pentru prima dată în ţară, extracte din plante, tincturi, substanţe pure, şi produse de uz veterinar. În 1957 ia denumirea de Fabrica de Medicamente Galenica, iar în 1969 e lansat brandul Biofarm. Fabrica se privatizează în 1997. 3. Antibiotice Iași. Fondată în 1955. Acționar majoritar Ministerul Sănătății. Prima fabrică din sud-estul Europei care a produs Penicilină, iar din 1959- Streptomicină. Din 2002 a devenit al doilea producător mondial de Nistatină, utilizată în tratamentul unor infecții fungice, cele mai importante fiind candidozele orale, esofagiene și cutanate. Deține aprobarea FDA (autoritatea americană de reglementare în domeniul medicamentului și alimentației) pentru șase medicamente injectabile. A lansat 14 produse din categoria antibiotice antibacteriene, medicamente de uz cardiovascular, medicamente oncologice, precum și medicamente care se eliberează fără prescripție medicală. Este prima firmă din Europa precalificată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru gama de medicamente anti-TBC. 4. Uzina de Medicamente Bucureşti realiza sinteze de substanţe active, Vitamina C şi Piramidon, iar din 1967 subtanţe injectabile. În 1980, portofoliul număra peste 600 de produse, fiind cel mai mare producător din România. Un deceniu mai târziu, și-a schimbat numele în Sicomed (Sinteză, Condiţionare, Medicamente), iar în anul 2000 s-a privatizat. Fabrica a fost reconstruită între anii 2000 – 2005 în totalitate, iar în 2005 a fost achiziţionată de cehii de la Zentiva, fiind ulterior preluată de compania farmaceutică franceză Sanofi. 5. Sintofarm, Bucureşti. Întreprinderea de Medicamente şi Coloranţi Sintofarm s-a constituit în anul 1973, pe profilul Fabricii Chimice Sintofarm, fondate la 1 octombrie 1969 prin comasarea a patru întreprinderi: Fabrica de Medicamente Sintofarm, Uzina Chimică Getica, Fabrica Reactivul şi Fabrica Sin. Produse: Piracetam, Xilina, Clofibrat, etc. Din 1999 devine societate cu capital majoritar privat. 6. Armedica, Târgu Mureș. Înfiinţată în 1985. Preluată de Gedeon Richter din Ungaria în 1998. Din 2001, compania a luat numele acţionarului majoritar. 7. Europharm, Braşov. Fondată de omul de afaceri Mihai Miron la începutul anilor ’90. Primele produse intrate în producţie au fost Ampicilina, Oxacilina şi Eritromicina. Preluată, în anul 2000, de britanicii de la GlaxoSmithKline (GSK). Noul proprietar a construit o nouă fabrică de medicamente la Braşov şi a închis-o pe cea de la Ploieşti. Aproximativ jumătate din producţia de la Braşov merge la export, în 80 de ţări. 8. Actavis, Bucureşti. Înfiinţată în 1991 de medicul Dan Stoicescu, după privatizarea Departamentului de Cercetare şi Dezvoltare al Institutului Oncologic din Bucureşti, sub numele de Sindan. Specializat în producția de medicamente de uz oncologic. Exporturi în Polonia, Slovacia şi Bulgaria. În 2006, Sindan a fost cumpărată de grupul islandez Actavis, apoi de grupul american Watson, iar în final de Compania farmaceutică israeliană Teva. 9. Labormed, Bucureşti. Înfiinţată în 1991 de un grup de medici şi farmacişti români, cu producţie de medicamente cardiovasculare. În 2008, este preluat de fondul de investiţii Advent International, iar în 2012 de compania farmaceutică internațională Alvogen. 10. Sandoz, Târgu-Mureş. În anul 2000, Mioara Şipoş, fondator al fabricii de medicamente PharmaTech, a vândut întreprinderea companiei farmaceutice slovene Lek. În 2002, fabrica a fost preluată de Novartis, fiind integrată în divizia de generice Sandoz.

Carmen FĂRCAȘIU