De ce jumătate dintre ruşi au ajuns să regrete puciul din 1991?

Aproape 50% dintre cetăţenii ruşi consideră greşită calea pe care ţara lor a ales-o după puciul din 1991. Cauzele acestei dezamăgiri rezidă în noul curs al Rusiei.

“Nutream o mulţime de speranţe şi credeam că în curînd lucrurile se vor schimba în mod radical. Atîta idealism exista atunci! Credeam că, suprimînd puciul, vom putea schimba în bine toate aspectele vieţii noastre”, relatează Makarkin. În curînd, însă, toate iluziile s-au prăbuşit, comentează publicaţia americană.

Prima lovitură puternică a constituit-o hiperinflaţia, ca urmare a liberalizării preţurilor. Odată cu începutul “terapiei de şoc”, peste Rusia s-a abătut un adevărat “uragan economic”. S-a înregistrat o scădere cu 50% a Produsului Intern Brut (PIB), culminînd cu criza financiară din 1998.

“În vremurile sovietice exista o anumită stabilitate şi un caracter predictibil al vieţii. Toate acestea au dispărut, practic, într-o secundă”, îşi aminteşte Nikolai Petrov, analist în cadrul Centrului Carnegie, consilier de parlamentar în primii ani după destrămarea URSS. “Cînd s-a produs revoluţia, ea a provocat reforme destul de radicale în societate şi a dat naştere la o generaţie de oameni care nu s-au putut acomoda la noile realităţi”, adaugă Petrov, subliniind că astăzi în Rusia există un număr important de persoane care “se simt perdanţii” evenimentelor din 1991.

Însă, doar problemele economice nu explică, probabil, atitudinea cinică faţă de democraţie, (atitudine) extrem de răspîndită printre ruşi, continuă The Christian Science Monitor să analizeze criza politică din 1993. După puciul din 1991, Boris Elţin se bucura de un mare potenţial de încredere din partea ruşilor, dar a reuşit să-l epuizeze într-o perioadă de timp extrem de scurtă.

“În 1993, m-am săturat de tot, astfel că în confruntarea dintre parlament şi Kremlin am sprijinit parlamentul”, îşi aminteşte Aleksandr Krasnov, la acea dată preşedinte al Consiliului raional Krasnopresnenski. Elţin a rescris Constituţia Rusiei, oferind o bună parte dintre împuterniciri Kremlinului, iar funcţiile noului organism legislativ, Duma de Stat, au fost reduse practic la unele decorative. Cu ajutorul acestei Constituţii, succesorul lui Elţin, Vladimir Putin, a reuşit să restabilească un regim autoritar, notează publicaţia americană.

În timpul regimului Putin a avut loc o evidentă stabilizare a economiei, nivelul de trai al celor mai mulţi cetăţeni ruşi a crescut. Putin i-a “îmblînzit” pe oligarhi şi i-a expulzat din politică, a naţionalizat companiile petroliere şi de gaz ale ţării, a achitat imensa datorie de stat acumulată pe vremea lui Elţin, recunoaşte The Christian Science Monitor. În acelaşi timp, Putin a închis gura presei, a strunit societatea civilă şi a distrus alegerile democratice din Rusia, continuă publicaţia menţionată.

Cu toate rezervele existente, analistul Makarkin evaluează evenimentele din 1991 mai degrabă pozitiv. “În pofida caracterului ambiguu al consecinţelor, cred că am reuşit să salvăm democraţia rusă. După aceasta au apărut o mulţime de lucruri care continuă să existe şi acum. Chiar dacă ceea ce spun sună banal, astăzi ruşii pot circula liber peste hotare, pot să citească ce vor, să asculte muzica ce le place, să deţină proprietăţi şi să se bucure de o mulţime de lucruri care erau interzise în timpul Uniunii Sovietice. Astăzi, oamenii pur şi simplu nu înţeleg că (dacă puciul ar fi avut succes) totul putea fi altfel”, subliniază analistul rus.