Daniel Metz, CEO NTT Data România: Cel mai mult îmi plac proiectele care schimbă lumea

Etajul zece al clădirii NTT Data România, care domină peisajul arhitectural din apropierea Pieţei Mihai Viteazul din Cluj-Napoca: directorul general al companiei, Daniel Metz, parolist, punctual la ”întâlnirea la înălţime”, deschis oricărei provocări, este gata să începem un dialog liber, fără întrebări transmise anterior derulării reale a acestui interviu.

Daniel Metz este adeptul business-ului profesionist, definitoriu pentru bunul mers al economiei. Nu îşi doreşte ca el, personal, să fie vizibil în viaţa oraşului. Nu intenţionează, câtuşi de puţin, să intre în viaţa politică. Nu este înspăimântat de birocraţia din România: ”o putem gestiona, putem simplifica procedurile”. Sprijină, din convingere, cultura, sportul şi, mai ales, copiii cu insuficienţă renală, dependenţi de hemodializă, din Asociaţia pentru Solidaritate şi Empatie „Claudia Safta” din Cluj-Napoca.

În 2017, cifra de afaceri a NTT – Nipon Telecom and Telegraph – Data România a atins 60 de milioane de euro. Prognoza de venituri pentru anul fiscal precedent (1 aprilie 2017- 31 martie 2018) a fost de peste 57 de milioane de euro, în creştere cu aproximativ 42% faţă de anul fiscal anterior. BMW, Volkswagen, Mercedes şi Ford sunt printre clienţii NTT Data de la Cluj-Napoca.

Cifra de afaceri pe anul fiscal precedent a fost de peste 57 de milioane de euro, în creștere cu 42% față de anul anterior. Pentru anul curent fiscal compania a bugetat o creștere de aproximativ 70 de milioane de euro.

1.600 de angajați, specializaţi în tehnologia informaţiei lucrează, la ora actuală, la NTT Data din Cluj (fosta EBS România, fondată de Daniel Metz), parte a concernului japonez NTT Data, furnizor de servicii şi soluţii software. Din 2012, la conducerea gigantului japonez se află Toshio Iwamoto. El a efectuat o vizită oficială la Cluj-Napoca, în anul 2015. După achiziţia EBS România de către niponi, Daniel Metz a devenit CEO al NTT Data România.

***

Reporter Făclia: Aţi urmat Științele Economice – Finanțe, cu focus pe Controlling, şi nu Facultatea de Informatică, dar aţi avut curajul să construiţi un imperiu IT, în care profesioniştii lucrează, cu excelente rezultate, pentru mari companii din întreaga lume…

Daniel Metz: Dacă înţelegi economia înţelegi, practic, de unde vin resursele şi cum ar trebui să fie ele cheltuite pentru învăţământ, pentru cultură, sport şi dezvoltarea infrastructurii. Cunoştinţele de economie ar trebui să fie în tolba fiecărui intelectual, a fiecărui om care doreşte să înţeleagă lumea. Dacă nu înţelegi economia îţi lipseşte jumătate din ce ai nevoie pentru a desluşi viitorul, pentru a-ţi îndruma copiii. Afirm, ferm convins, că, în acest moment, priorităţile României trebuie să fie educaţia, mai ales cea economică, şi tehnologia. Pregătirea de economist este necesară oriunde, în zilele noastre: şi o secretară de companie, o asistentă de manager, de pildă, trebuie să aibă o excelentă capacitate organizatorică, economică. Ca să faci business, să fii competitiv, ai nevoie de proceduri, de procese de business elaborate, complexe. Interacţionezi cu clienţi din diferite ţări, cu instituţii, cu furnizori. Este nevoie, la secretariat, de un om care să te reprezinte în mod real. Nu mai există imaginea secretarei cu fustă scurtă care pregăteşte două cafele zilnic şi în rest citeşte ziarul sau navighează on-line pe computer. Economişti sunt destui în ţara noastră şi mulţi dintre ei găsesc soluţii bune pentru diferite probleme organizatorice. Noi, românii, avem o problemă în a aplica aceste soluţii. Suntem comozi, trecem pe stradă şi nu ridicăm, de pe jos, o hârtie aruncată aiurea de cineva. Ne este ruşine să o luăm şi să o aruncăm la coşul de gunoi? Atunci să nu ne mirăm că la nivel de comunitate nu reuşim să facem paşi spre mai bine!

Reporter Făclia: Sunteţi mulţumit de pregătirea tinerilor specializaţi în Tehnologia Informaţiei (IT) care vin să lucreze în compania pe care o conduceţi?

Daniel Metz: În primul rând eu însumi nu am nivelul de pregătire pe care mi l-aș dori. Eu, personal, nu fac programe de calculator, nu am dezvoltat soluţii software. Și atunci întreb: Ce să aştept eu de la nişte copii care vin dintr-un sistem ce se străduieşte să facă tot mai mult, cu bani puţini. Unii vin cu potenţialul, alţii vin cu mai multe cunoştinţe. Văd, însă, că tinerii sunt curioşi, sunt implicaţi, îşi doresc să performeze, îşi doresc să cunoască lumea. Nu prea au ei răbdare, dar este firesc la vârsta lor. Socrate, marele filosof al Greciei antice, afirma despre tinerii din vremea sa că sunt superficiali şi nepregătiţi. Acelaşi lucru îl spunem şi noi azi, după sute de ani, despre tineri. Fiecare generaţie tânără care a ieşit pe piaţa muncii s-a lovit de aceleaşi bariere şi de aceeaşi senzaţie de neîncredere.

Reporter Făclia: Ce şanse are un vârf al economiei, cum este NTT Data de la Cluj-Napoca, să se menţină la nivelul de azi al performanţelor? IT-ul românesc este un competitor de renume. Stă cineva la pândă să îl destabilizeze?

Daniel Metz: La pândă stă numai lipsa de performanţă, somnul. Dacă în management adormi câteva luni şi nu eşti atent la piaţă, la clienţi, la angajaţi, s-ar putea, într-adevăr, să existe un impact negativ. Este cel mai periculos lucru. Eu nu cred în scenarii şi poveşti. Cred în necesitatea de a ne face treaba, de a fi serioşi, de a munci temeinic, de a căuta, în permanenţă, să fim mai buni, să fim mai ancoraţi la realitatea din jur, ca să putem servi pieţele de profil. Noi avem o sumedenie de clienţi, din toată lumea. Cel mai mult îmi plac proiectele care schimbă lumea, care ajută oamenii să trăiască mai bine, folosind fie tehnologie veche, fie nouă – diferenţa este făcută de impactul în economie, în societate… Sunt mândru că suntem implicaţi în proiecte la nivel global, în care, practic, suntem o parte dintr-un lanţ de plusvaloare generat de mii şi mii de companii care reuşesc să asigure bunăstarea populaţiei.

Reporter Făclia: De ce o opţiune pentru Japonia în business-ul IT? Au niponii mai multă precizie tehnică faţă de europeni, de pildă?

Daniel Metz: Japonia este o ţară cu o cultură şi o istorie formidabile. Istoria niponilor este palpitantă, iar cultura lor este, într-adevăr, a Ţării Soarelui-Răsare. Istoria şi tradiţia se împletesc, armonios. Din punct de vedere tehnic, niponii sunt în top 3 mondial, alături de Germania. Japonezii sunt mai riguroşi decât germanii. Au o cultură a muncii şi un gen de leadership care mie mi se potriveşte foarte bine. Sincer să fiu, din acest motiv mă simt bine în concern şi mă bucur de fiecare dată când primim o vizită din Japonia, pentru că descopăr multe similitudini: ceea ce aşteaptă ei de la mine este şi ceea ce aştept eu de la propria-mi persoană. Una este să faci un lucru mecanic, alta este să îl faci din convingere şi din talent.

Reporter Făclia: V-aţi gândit vreodată să intraţi în politică pentru a încerca să îndreptaţi lucruri care nu merg bine deloc în România? Să fiţi, adică, şi în politică un vector de progres economic?

Daniel Metz: Nu. Categoric NU. Pentru tot ce ţine de politică şi de administraţie este nevoie de o pregătire foarte serioasă, specială. Nu poţi să vii şi să apeşi pe nişte butoane, la întâmplare, fără a cunoaşte efectul. Este ca şi când ai urca în cabina de comandă a unui avion: ai în faţă sute de butoane, nişte necunoscute pentru orice profan, dar cineva îţi spune să porneşti avionul, după imagini văzute în filme – pilotul apasă pe o manşă, pe undeva mai e şi o manetă, şi aşa mai departe. Eu sunt pe deplin convins că viaţa politică şi administraţia trebuie să fie practicate numai şi numai de către specialişti, în baza unor cunoştinţe temeinice. Eu nu sunt specialist pe aceste două domenii. Sunt specialist numai pe felia pe care m-am format şi nu mi-aş aroga competenţe, cunoştinţe şi expertiza necesare pentru a mă implica în aşa ceva. În funcţii politice şi administrative trebuie să se implice numai oameni temeinic pregătiţi, capabili să ia decizii bune. Sunt două sisteme diferite: administraţia publică şi economia privată.

Reporter Făclia: Compania NTT DATA România şi Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” colaborează pentru realizarea proiectului ”Transilvania 100 +”, dedicat Anului Centenarului. Prin acest proiect este constituită o solidă bază de date şi o platformă online de vizualizare a datelor istorice care se referă la realizarea României Mari, la 1 Decembrie 1918. Proiectul este realizat cu sprijinul financiar şi tehnic al companiei pe care o conduceţi. Directorul general al Bibliotecii Centrale Universitare (BCU), conf. univ. dr. Valentin Orga, ne-a vorbit, recent, despre importanţa acestui proiect de digitizare a unor valoroase opere şi manuscrise. Este extrem de important că proiecte structurale din domeniul culturii, precum cel de la BCU, devin de interes şi pentru mediul de afaceri din România.

Daniel Metz: Aşa este, am reacţionat pozitiv la iniţiativa Bibliotecii Centrale Universitare. Mi s-a spus că există o sumedenie de documente istorice, multe cu însemnate referiri la Marea Unire de la 1918, atât la BCU, cât şi răspândite în mici şi mari muzee din Transilvania, în mici şi mari oraşe ardelene, mai puţin sau deloc incluse în circuite turistice, deseori chiar inaccesibile studenţilor din cauza distanţelor geografice. Ar fi păcat ca ele să nu fie consultate de cei interesaţi, mai ales în acest An Centenar. Am considerat că este prioritar să le punem la dispoziţia cercetătorilor, studenţilor, care îşi doresc să aprofundeze conţinutul lor. În acest context a apărut ideea de a sprijini acest proiect, prin asigurarea părţii tehnice. A fost vizată şi amploarea proiectului şi de aceea am implicat, în acest sens, şi studenţi de la Universitatea ”Babeş-Bolyai”, de la Facultatea de Informatică. Sper ca exemplul nostru să fie preluat şi de alte companii, sunt enorm de multe de făcut în România în domeniul digitizării. Suntem deficitari în domeniul digitizării, în anumite zone ale ţării. Trebuie să ne obişnuim cu ideea că acesta este viitorul, să alergăm în această direcţie, şi să nu rămânem acolo unde suntem în momentul acesta.

Reporter Făclia: Sunteţi apropiat de artiştii Operei Naţionale din Cluj-Napoca, de lumea muzicii, în general, şi nu ezit să vă întreb care sunt preferinţele dumneavoastră în acest domeniu. Iar când vă refugiaţi, odihnitor ori provocator, în spaţiul artelor plastice, ce gen de pictură vă atrage mai mult?

Daniel Metz: Nu am o cultură muzicală atât de solidă încât să vorbesc, precum un cunoscător pe deplin avizat, despre preferinţele mele muzicale. Îmi place muzica de calitate, care îl face armonios pe om, desigur audiată cu o bună sonorizare. Prefer să fiu un spectator în sala de concerte sau de operă şi nu asum deloc rolul celui care oferă sugestii în acest domeniu. Spectacolele Operei din Cluj-Napoca, similar acelora de pe marile scene ale lumii, precum ”Scala” din Milano, ”Teatro La Fenice” din Veneţia, Opera de Stat din Viena – Wiener Staatsoper, Opera Regală ”Covent Garden” din Londra, Opera din Paris, Metropolitan Opera din New York, sunt alese în funcţie de aşteptările publicului. În iunie voi merge la Paris, la un spectacol la Opera fascinantă construită de Garnier.

Îi admir, dintotdeauna, pe impresionişti. Sunt convins că ştiţi că au fost influenţaţi şi de arta japoneză. Tadamasa Hayashi a fost primul colecţionar japonez de opere de artă pictate de artişti impresionişti. Hayashi a ajuns la Paris în 1878, ca translator şi traducător al unui negustor de artă japonez, s-a împrietenit cu Berthe Morisot, Claude Monet, Camille Pissarro şi Edgar Degas, din atelierele cărora a ales sumedenie de tablouri, plătind, la schimb, cu stampe japoneze. A rămas în capitala Franţei 23 de ani, iar în 1905 s-a întors în Japonia, cu o valoroasă colecţie de artă. şi Kojiro Matsukata, prieten cu Monet, şi-a investit imensa avere obţinută din construcţia de vapoare, în tablouri, majoritatea de pictori impresionişti.

Vestigiile arheologice m-au atras de mic copil. Doar pentru lecturi literare îmi rămâne puţin timp. Citesc cărţi care tratează despre probleme de management, de resurse umane, de cultură organizaţională. Am parcurs sute de volume axate pe aceste teme şi mă aşteaptă tot atâtea, pe masa de lucru. Sunt teorii care mă ajută şi în cariera de la NTT Data şi în activitatea didactică de la UBB. Îmi doresc să rămân mereu conectat la pulsul societăţii, să înţeleg pe deplin noile generaţii, să fiu într-un permanent dialog constructiv cu tinerii, să pregătesc compania în aşa fel încât să facă faţă aşteptărilor tinerilor.

Reporter Făclia: În afară de IT şi managementul unei companii performante, ce alte domenii sunt în sfera dumneavoastră de interes? Ce vă place să faceţi în timpul liber care vă mai rămâne?

Daniel Metz: Îmi rămâne timp liber şi îl dedic, în mare parte, copiilor mei. Merg la spectacole, la Filarmonică, la concerte simfonice, la Operă, la un film bun, la un eveniment sportiv de calitate. şi predau un curs de strategii de afaceri la Universitatea ”Babeş-Bolyai”, în limba germană. Voi preda şi într-un program de master. Este esenţial să aşezăm România pe calea cea bună prin educaţie eficientă. Fie şi numai un manual de pe care studiază fiul meu îmi spune totul despre educaţia ineficientă de azi. Pe lângă științele fundamentale, educația trebuie să cuprindă, cu necesitate, și lucruri de care ai nevoie în viață…

Carmen FĂRCAŞIU