Daniel David: „Izolarea, în vreme de pandemie, poate deveni un factor stresant”

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, declara, zilele trecute, că epidemia de Covid-19 ar putea atinge vârful în România în a doua jumătate a lunii aprilie, iar după aproximativ două săptămâni, pe finalul lunii mai, ar putea începe relaxarea restricţiilor. Aceasta a fost, de altfel, a doua declarație oficială care indica luna mai ca moment în care o parte din restricții vor fi ridicate. După data de 15 mai vom avea o reducere a măsurilor de distanțare socială, preciza, la rândul său, Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie. Până atunci, însă, izolarea continuă să fie una dintre măsurile de bază în prevenirea răspândirii temutului virus.

Au trecut deja câteva săptămâni de când românilor li s-a comunicat că trebuie să stea cât mai mult posibil în case, din cauza pandemiei, dar izolarea, distanțarea socială și mai ales singurătatea au consecințe deloc ușor de suportat pentru mulți dintre noi. Partea bună, atunci când vine vorba de izolare, este că românii fac haz de necaz, ca de obicei, rețelele de socializare fiind pline de glume pe acest subiect. Întrucât această perioadă va mai continua, ca să ne fie cât mai ușor cu putință, specialiștii propun o serie de măsuri concrete. Opiniile lor sunt împărțite atunci când vine vorba de înfruntarea anxietății și singurătății, dar dacă vrem să fim sănătoși atât fizic, cât și psihic, ar fi bine să nu le ignorăm.

Potrivit psihologului clujean, rector al UBB Cluj, Daniel David, până acum, pericolul (n.red- în ce privește impactul psihologic al izolării) s-a exagerat, trecând doar aproximativ două săptămâni și nefiind una totală, dar dacă această perioadă se prelungește, izolarea poate deveni un factor stresant. „În aceste condiții, este bine ca oamenii să implementeze o serie de recomandări pe care le-au dat psihologii, printre care și eu, legate de modificarea stilului de viață și a rutinei, în această perioadă. Eu am dat un ghid întreg, în acest sens. Stilul de viață trebuie modificat astfel încât izolarea să fie un factor nestresant. Până acum ne-am temut ca va fi un factor stresant, dar acum poate deveni factor stresant și atunci recomand implementarea mecanismelor pe care le-am sugerat și eu și alți psihologi. Nu avem ce face, în situații excepționale sunt reglementări excepționale și schimbări. Noi nu am fost obișnuiți cu acest stil, trăiam într-o societate foarte liberă, dar acum, în acest context, libertatate s-a redus”, a explicat Daniel David, pentru Făclia.

Cinci pași, pentru o izolare „ușoară”

În contextul pandemiei, Daniel David a publicat, recent, pe blogul său, un ghid al recomandărilor, în cinci pași, care pot duce la schimbarea comportamentului pentru a depăși cu bine epidemia coronavirusului. Pe scurt, aceștia sunt:

Pasul 1: Să gândim și să înțelegem bine de ce vechea rutină este un risc și trebuie schimbată.

Aici trebuie să accesăm doar surse de încredere și să evităm Fakenews.

Pasul 2: Să facem un orar săptămânal scris (sâmbătă/duminică pentru următoarea săptămână), la un interval de o oră, maximum de două ore. Seniorii pot fi ajutați de familie/apropiați să-și facă orarul; însă în acest proces ei trebuie să fie parteneri, să aibă libertate de decizie și nu să li se prescrie orarul. În general, orarul trebuie să fie bine personalizat și acceptat, pentru a deveni în timp, prin practică, o nouă rutină comportamentală de viață!

Pasul 3: În acest orar trebuie să prindem zilnic, în scris: activitățile de bază (ex. igienă, masă, studiu/serviciu, relaționare interpersonală, joacă/relaxare, somn); cel puțin un comportament, pe care, dacă îl facem, ne produce plăcere (pleasant life/viață plăcută); cel puțin un comportament congruent cu aspectele definitorii din personalitatea noastră (good life/viață bună); cel puțin un comportament congruent cu cele două/trei valori cardinale pe care le-am asumat în viața personală (meaningful life/viață cu sens):; comportamente de socializare (stress antidote/ca un antidot la stres):

Pasul 4: Este important ca cineva să ne verifice, o data sau de două ori pe zi, că urmăm și implementăm orarul, mai ales în cazul acelora dintre noi care știm că avemdificultăți de autodisciplină și/sau de autocontrol. Această monitorizare suportivă este fundamentală mai ales pentru seniorii aflați în izolare și poate să fie făcută de aparținători sau prieteni (ca suport reciproc).

Pasul 5: Dacă orarul nu este implementat eficient, analizăm cauzele, le eliminăm și-l refacem până când acesta devine acceptat și implementat. În timp, aceste practici cognitiv-comportamentale vor deveni o nouă rutină sănătoasă de viață, unele lucruri putând fi păstrate.

Anca M. Colibășanu