Copii pasionaţi de Muzeul de Istorie din Turda (II)

Am prezentat cititorilor noştri, în ediţia din 7 februarie, programul de pedagogie muzeală unic în România pe care îl derulează Muzeul de Istorie din Turda. Revenim, azi, cu detaliile oferite în cadrul unei mese rotunde de colectivul tinerilor muzeografi ai instituţiei, sprijinit cu profesionalism, talent şi spirit inovativ de directoarea Mariana Andone Rotaru. „Pentru copii, muzeul e, deopotrivă, un loc de delectare şi de educaţie în mijlocul unor obiecte preţioase, care recompun universul material al istoriei noastre naţionale”, spune managerul instituţiei.

Muzeograf Steliana Potora, responsabilă cu programările atelierelor de pedagogie muzeală, din anul 2018, este convinsă că aceste activităţi construiesc o legătură trainică între muzeu şi instituţiile de învăţământ preuniversitar din Turda. „Şcolari de toate vârstele, liceeni vin cu drag la muzeu pentru o întreagă suită de activităţi, cu diferite teme, din epoca preistorică până în contemporaneitate. Derulăm 11 proiecte didactice, anual reînnoim ofertele noastre de ateliere educative. Şi este o un cert progres. Copii, cadre didactice, părinţi şi bunici sunt încântaţi de orele petrecute în atelierele educative din muzeu. Toţi doresc să revină la alte şi alte programe. Mai mult, povestind colegilor ce fac în ateliere, atrag noi participanţi. Nu ezit să vă spun că am constatat că pentru copii este mai atractivă, instructivă şi constructivă o oră petrecută într-un atelier al muzeului decât o oră la clasă. Atelierele sunt concepute pe o schemă ludică, pe ideea unui joc antrenant, plăcut, menit să formeze deprinderi utile. Atmosfera e de fiecare dată plăcută. De aceea se revine cu încântare la muzeu.

Muzeograf Timea Varga, curator al expoziţiei „Scris, citit și știința de carte în Dacia romană”. „Iniţial, când mi s-a propus să concep această expoziţie, m-am gândit din start că trebuie să fie accesibilă publicului tânăr. Am compus, practic, o poveste cu sumedenie de curiozităţi captivante. Am evidenţiat ideea că în urmă cu 2000 de ani se punea un accent deosebit pe educaţie şi că aveau şanse de promovare socială oamenii ştiutori de carte, cultivaţi. Pentru publicul fidel muzeului nostru, informaţiile au fost accesibile. Specialiştii care au participat la Clocviul Național de Arheologie organizat de muzeu au fost încântaţi de expoziţie, de modul în care am reuşit să armonizăm etalarea unor piese atât de diferite. Referitor la tema discuţiei noastre: dimensiunea educativă a unui muzeu trebuie să fie întotdeauna maximizată”.

Muzeograf Paul Chiorean. „Sunt o încântare pentru copii atelierele de „Jocuri romane”, în care îşi construiesc ei singuri diverse obiecte. Cu totul atractivă în expoziţia amintită anterior a fost prezentarea unor piese din întreaga Dacie Romană. Copiii au descoperit, fascinaţi, particularităţile scrisului antic”.

Conservator Carmen Dragomir. „Suntem oameni de muzeu şi facem de toate. Eu sunt responsabila atelierului„Podoabe de inspiraţie romană”, iar în anii precedenți l-am condus pe cel de „Gastronomie romană”, în care pregăteam bucate gustoase după cartea scrisă în limba latină de Marcus Gavius Apicius. Profesiunea de conservator este mai puţin spectaculoasă şi cu mai mică vizibilitate, dar foarte importantă. Mă ocup de siguranţa şi gestiunea obiectelor de patrimoniu, de microclimatul din muzeu, de ambalarea, mânuirea şi depozitatea pieselor din colecţiile muzeale”.

Muzeograf Alina Nagy. „Colectivul tânăr al Muzeului de Istorie din Turda doreşte să schimbe percepţia în privinţa unei instituţii cu acest profil. În trecut Muzeul nu a avut vizibilitate, în prezent este un reper educaţional şi cultural. Cam fiecare muzeograf a  coordonat activitatea unui atelier, eu m-am ocupat de atelierele „Unelte preistorice”, ”Mici arheologi”și „Coafuri după moda împărăteselor romane”. Este o activitate care presupune o implicare totală din partea muzeografului. Suntem în contact cu copii de toate vârstele şi trebuie să ne adaptăm mentalităţii lor. Eu am lucrat şi cu elevi de liceu, iar activităţile cu ei au fost o excelentă experienţă”.

Muzeograf Atilla Fodor. „Sunt etnograf şi muzeograf şi fac parte din colectivul acestui Muzeu din anul 2015.Activitatea mea este legată de colecţia de etnografie a Muzeului, care însumează aproximativ 800 de piese. Am realizat două expoziţii de profil, prima intitulată „De pe vremea bunicilor”, cu piese din colecţia Ion Raţiu. Cea de-a doua a prezentat publicului portul popular din colecţia muzeului nostru. „Ziua Iei” a fost fost marcată printr-un atelier de broderie tradiţională. Iar anul trecut, la ”Noaptea Muzeelor” am reuşit reconstituirea unei şezători tradiţionale. Pasionaţi de arta cusutului ori brodatului, din Cluj, Turda, alte localităţi din împrejurimi au venit la Muzeu pentru această activitate. Au fost reconstituite piese după vechi modele din colecţia Muzeului. Am deschis şi un atelier tematic în care se deprinde arta cusutului cu motive tradiţionale, şi un altul, de încondeiat ouă de Paşte. Ne-am propus şi un atelier de confecţionat păpuşi din materiale tradiționale (pănuși de porumb etc.). Rămâne un proiect de viitor. Problema noastră este că nu dispunem de spaţiul necesar pentru a prezenta întreaga colecție.

Referent de specialitate Gabriel Andreica. „Atribuţiile mele în cadrul muzeului privesc marketingul cultural şi activitatea de relaţii publice, promovarea activităţilor muzeale, a atelierelor şi evenimentelor instituţiei. Niciunul dintre noi nu se rezumă doar la o linie de activitate, preluăm sarcini pe care fiecare dintre noi trebuie să le aibă. Sunt implicat în activitatea atelierelor din oferta educaţională, cu precădere cel de „Jocuri romane”. Atelierele organizate de Muzeu vin în ajutorul profesorilor, ieşind din aria planurilor de lecţii. Copiii au ocazia să cunoască istoria „pe viu” şi prin perspective noi, dar pe înţelesul lor”.   

Muzeograf Horaţiu Groza. „Cel mai interesant atelier de care mă ocup este cel de ”Heraldică pe înţelesul copiilor”. Studiem şi desenăm blazoane, facem blazoanele propriilor noastre familii. Copiii sunt încântaţi. La sfârşitul atelierului cei mai buni  sunt răsplătiţi pentru munca lor: sunt ”înnobilaţi”. Fiecare primeşte un blazon, dar primii trei clasați au pe diploma pe care o primesc un sigiliu cu ceară roşie. (…) Expoziţiile noastre sunt mult mai bogate şi mai frumoase decât cele din trecut, dar înainte de restaurarea clădirii, care a durat mulţi, mulţi ani, exista o casă a scării altfel concepută. Dalele minunate de piatră din holul muzeului au fost înlocuite cu altele noi, nu ştim unde sunt, azi, cele originale. Avem nevoie de noi spaţii pentru depozitarea pieselor ce provin din descoperiri arheologice”.

Director Mariana Andone-Rotaru: În fiecare an facem cercetări şi în fiecare lună, aş putea să spun, avem noi descoperiri arheologice. Depozitul Muzeului a devenit neîncăpător. Dar pentru că avem o foarte bună colaborare cu Biroul de Proiecte Europene al Primăriei oraşului, am venit cu sugestii de noi proiecte. Unul dintre ele vizează înfiinţarea Secţiei Etnografice a Muzeului, pentru că aşa precum a spus şi colegul nostru Atilla  Fodor, nu avem un spaţiu pentru expunerea permanentă a colecţiei de etnografie. Există o căsuţă țărănească în centrul oraşului pe care am clasat-o monument istoric de categoria B. În anii 2014-2015 am colaborat la un proiect, care va intra acum pe o linie de finanţare. Am primit de două zile această veste bună şi suntem încântaţi.

În urmă cu doi ani am lucrat la un alt proiect – noi am propus proiectul expozițional și partea de dotări expoziționale. Aşa precum a arătat colegul meu Horaţiu Groza, spaţiul de aici, din fostul Palat Princiar, a devenit neîncăpător și vrem să ne extindem cu noi spaţii expoziţionale în fosta clădire a Judecătoriei, care se va restaura şi transforma în Centru Cultural. La etajul clădirii va fi expus tabloul ”Dieta de la Turda” și patrimoniul din perioada medieval-modernă. Tot acolo va fi un depozit muzeal modern, vizitabil. La parter vor fi spaţii dedicate special Pedagogiei muzeale. În prezent, toate atelierele didactice se desfăşoară în spaţiile expoziţionale. Este o provocare permanentă pentru noi să organizăm fiecare atelier, să pregătim în timp real toate cele necesare. Horaţiu nu a menţionat că dorim să constituim o colecţie cu piese din epoca totalitară. Facem o campanie pentru colectarea obiectelor. O aripă întreagă de la etajul clădirii Centrului Cultural va fi dedicată acestui proiect.

Muzeograf Horaţiu Groza: În clădirea fostei Judecătorii a fost, în trecut, vechea închisoare, celulele de detenţie încă există.

Director Mariana Andone-Rotaru: Primele ateliere didactice le-am organizat în anul 2006 (muzeul încă era închis pentru renovare), cu elevi de la Liceul Agricol, cum se numea pe atunci – atelier de încondeiat ouă, sculptură în lemn și măști tradiționale. Iar din anul 2012 am demarat Programul de pedagogie muzeală în cadrul programului național ”Școala Altfel”. Unul dintre atelierele dedicate celor mici – „Micii arheologi” – încă este în ofertă. Temele au fost mereu diversificate. Am organizat campanii de promovare în şcoli, am avut o bună colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean. Toate acestea au contribuit la creşterea substanţială a participanţilor la atelierele noastre, de la câteva zeci, la cca. 2000 de participanţi, în 2018.

Avem şi o bază de date cu toţi beneficiarii noştri, cu toate localităţile care au participat la acţiuni ale Muzeului: Ciurila, Cluj-Napoca, Mihai Viteazul, Tureni, Băişoara, Oradea, Alba-Iulia, Cugir, Săvădisla, Sânpaul, Apahida, etc. Toţi copiii au fost fascinaţi. Cine ne trece pragul pentru ateliere rămâne surprins să vădă că avem 11 ateliere didactice, plus activităţile din Castrul Roman. Ne dorim o şi mai bună colaborare cu profesorii. Preconizăm să edităm mici cărţi de joacă pentru copii, plecând de la obiectele din muzeu, ceea ce va completa oferta educațională.

Carmen FĂRCAȘIU