Contracronometru

Naţional Arena : obligaţii şi … beneficii

După finala UEFA Europa League din 2012, România are onoarea de a găzdui, în premieră absolută, patru meciuri din EURO 2020, trei partide din faza grupelor, plus o partidă din optimi. Alegerea României este, repet, onorantă, numai că această alegere, pe lîngă beneficiile aduse, mai mult obligă.

Obligă din mai multe motive, toate întemeiate. Şi am în vedere raportul UEFA, în care sînt menţionate clar lipsurile noii arene bucureştene. Lipsuri care trebuie remediate în anii ce vin şi care vizează îmbunătăţirea infrastructurii rutiere; modernizarea Naţional Arenei; crearea de mai multe loji VIP; număr mare de locuri de parcare; un centru media în afara arenei; amenajarea şi reamenajarea a patru baze sportive din zona Naţional Arenei, locuri de antrenament pentru echipele ce vor veni în capitala României, nu sînt singurele. Dar lipsurile semnalate certifică faptul că Bucureştiul nu este încă pregătit pentru susţinerea şi organizarea unei competiţii europene de anvergura celui care este EURO 2020.

Timp mai este. Cei şase ani rămaşi pînă în 2020 trebuie gîndiţi şi materializaţi judicios, cu atenţie. Există şi o parte mai puţin plăcută. În loc să fim constructori în sensul adevărat al cuvîntului, eficienţi în ridicarea şi consolidarea infrastructurilor, preferăm să ne pierdem timpuri în discuţii sterile, fără finalitate sau cu finalitate tardivă. Se practică la scară largă, demagogia. Ne angajăm în ‘n’ planuri, facem totul de mînutială sau pe jumătate. Nu mai avem vocaţie de constructori. Mai repede “construim” intrigi, acuzăm şi arătăm cu degetul, anatemizăm oameni şi instituţii, pierzînd timpul.

Sînt curios să văd cum vor decurge lucrările la naţional Arena, post alegere pentru EURO 2020, în ce ritm se va lucra, cum, ce va fi făcut şi ce nu în următorii patru, cinci ani.

De ce afirm acest lucru ? Bucureştiul poate pierde cele patru partide din EURO 2020 dacă cele semnalate nu se îmbunătăţesc. Nu trebuie uitat că Naţional Arena a fost preferată altor mari stadioane din Europa, cum sînt Stade de France de la Paris, San Siro din Milano, ‘Ernst Happel’ de la Viena, Stadionul Olimpic din Helsinki, Olympiastadion de la berlin sau Millennium Stadium din Cardiff. Stadioane ce pot lua uşor şi repede locul arenei de la Bucureşti.

Naţional Arena a fost aleasă după un concurs desfăşurat cu sufletul la gură. Au intrat în cursa pentru EURO 2020, un număr de 47 de stadioane din 31 de ţări ale Europei. Au cîştigat dreptul de organizare doar 13 stadioane : Hampden Park din Glasgow (Scoţia), ‘Roi Daudouin’ Bruxelles (Belgia), ‘Ferenc Puskas’ Budapesta (Ungaria), ‘AVIVA’ Dublin (Irlanda), Amsterdam Arena (Olanda), Naţional Arena din Bucureşti (România), ‘Parken’ din Copenhaga (Danemarca), Olimpico de la Roma (Italia), ‘New Zenit’ de la St. Petersburg (Rusia), ‘Olimpia’ din Kaku (Azerbaidjan) şi ‘Wembley’ Londra (Anglia), acesta din urmă cu trei partide, semifinalele şi finala EURO 2020.

Va reuşi Bucureştiul să-şi menţină statutul de oraş gazdă a competiţiei europene ? Vreau să cred că da. Ar fi păcat ca eforturile depuse în obţinerea candidaturii să se piardă în van. Este vorba şi de beneficiile obţinute în urma unei asemenea competiţii, referindu-mă la creşterea încasărilor agenţiilor de turism, ale hotelurilor, restaurantelor şi barurirlor, creşterea încasărilor zonelor turistice din apropierea Capitalei, încasări mari ale obiective turistice locale (muzee, case memoriale, …), aceste posibile beneficii nu trebuie uitate deloc. Finala UEFA Europa League a adus beneficiile scontate şi au fost doar trei zile, maxim patru luate în calcul. În 2020 vor fi săptămîni bune de luat în calcul. Numai să te gîndeşti şi meită să te pui pe … lucru.

Demostene ŞOFRON