Conf. univ. dr. Alina S. Rusu: Cîinii – cele mai indicate animale de companie

Cu puţin timp în urmă, la Cluj-Napoca a fost lansat un proiect unic în ţară, de folosire a cîinilor, ca animale de terapie şi destresare, pentru studenţi, în perioada sesiunii. Proiectul, coordonat de conf. univ. dr. Alina S. Rusu, a fost iniţiat în cadrul unei colaborări între Universitatea Babeş-Bolyai, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară şi Asociaţia Dog Assist.

„Proiectul «Keep calm with dogs», unic la nivel naţional, este un program de tip antistres pentru studenţi. El constă în oferirea, într-un cadru structurat, a unor exerciţii de relaxare, prin interacţiunea cu animalele acreditate de terapie” – declara atunci conf. univ. dr. Alina S. Rusu.

Alina S. Rusu (40 de ani, biolog şi psiholog) a obţinut titlul de doctor în etologie (studiul comportamentului animal) la Universitatea din Zürich, Elveţia, în anul 2004. După un curs de formare în Terapia şi Activităţile Asistate de Animale (Delta Society şi Universitatea de Nord-Texas, SUA, în 2006), Alina Rusu a iniţiat în premieră naţională un curs postuniversitar de terapie şi activităţi asistate de animale, cu aplicabilitate în îmbunătăţirea calităţii vieţii animale şi umane.

Alina Rusu este cadru didactic la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei (Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca) şi membru al Institutului de Cercetare a Interacţiunii Om-Animal (www.icioa.ro). La nivel profesional, Alina Rusu combină idei şi modele din viaţa animalelor cu studiul emoţiilor şi comportamentului uman, sub forma cursurilor interdisciplinare de psihologie animală şi terapie asistată de animale.

 – De cînd se poate vorbi de terapie asistată de animale în România? Dar la Cluj-Napoca?

– Interesul pentru terapia şi activităţile asistate de animale în România datează undeva la începutul anului 2000, cînd  diferite fundaţii şi asociaţii de protecţia animalelor, precum şi centre de călărie au început să ofere servicii pentru persoane (de la copiii la vîrstnici) cu nevoi de recuperare fizică şi intelectuală. În ceea ce priveşte abordarea validată ştiinţific a terapiei asistate de animale în România, putem spune că aceasta a început în anul 2006, cînd la Universitatea Babeş-Bolyai (Facultatea de Psihologie şi ştiinţe ale Educaţiei) s-a oferit în premieră naţională un curs postuniversitar de terapie şi activităţi asistate de animale (coordonatorul cursului: conf. univ. dr. Alina S. Rusu –n.n.). De asemenea, în cadrul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, s-a început coordonarea de lucrări de licenţă şi dizertaţie în domeniul interacţiunii om-animal, activităţi care s-au concretizat în diferite articole şi cărţi de specialitate. Totodată, în perioada 2006-2014 s-au desfăşurat cîteva proiecte de cercetare privind efectele interacţiunii cu animale de companie (cîini de terapie) asupra creşterii eficienţei diferitelor prodecuri terapeutice standard, cum ar fi terapia comportamentală şi metoda Poveştilor Sociale pentru copiii diagnosticaţi cu autism. Momentan, Şcoala Clujeană de Terapie şi Activităţi Asistate de Animale cuprinde specialişti din cadrul unui consorţiu academic format din UBB (psihologi, biologi, psihopedagogi), USAMV Cluj-Napoca (medici veterinari) şi Institutul de Cercetare a Interacţiunii Om-Animal (Grădina Zoologică Turda). Acestui consorţiu i s-a alăturat în 2013 şi asociaţa recent fondată în domeniul terapiei asistate de animale, Dog Assist din Cluj-Napoca.

– Comparativ cu alte ţări ale lumii, unde ne situăm, în această privinţă, a terapiei asistate de animale?

– În momentul de faţă, România se apropie tot mai mult de standardele internaţionale ale domeniului terapiei şi activităţilor asistate de animale. Astfel, există la noi în ţară o universitate de prestigiu care oferă cursuri de formare în domeniu (nivel master şi postuniversitar), un consorţiu academic (educaţie şi cercetare) în domeniul interacţiunii om-animal: UBB-USAMV Cluj-Napoca – Institutul de Cercetare Om-Animal (Grădina Zoologică Turda), precum şi o Asociaţie  (Asociaţia Dog Assist) care colaborează cu aceste universităţi, urmînd modelul celei mai prestigioase asociaţii la nivel mondial în domeniul formării echipelor TAA şi a oferirii de servicii de încorporare a interacţiunilor cu cîini acreditaţi de terapie în planuri de tratament standard, de îmbunătăţire a calităţii vieţii umane.

– Ce înseamnă, concret, „terapie asistată de animale”?

– Terapia asistată de animale nu este o terapie singulară, ci reprezintă un grup de proceduri bazate pe caracteristicile comportamentale ale unui animal (cele mai comune animale de terapie fiind cîinii), care, în funcţie de nevoi, se pot insera în tratamente standard, cum ar fi terapia comportamentală, terapia prin joc şi multe altele. În alte ţări, cum ar Statele Unite ale Americii, Anglia, Austria, acest domeniu are tradiţie, existînd multă deschidere şi din partea sistemelor educaţionale şi medicale pentru acesta.

Terapia asistată de animale presupune existenţa unui plan de intervenţie, cu obiective clare şi cu variabile ce pot să fie măsurate, înainte şi după intervenţie.

– Ce animale se folosesc, cel mai frecvent, în astfel de terapii?

– Cîinii sînt cele mai comune animale de terapie la nivel mondial, fiind uşor de dresat şi de evaluat la nivel comportamental. De asemenea, se mai folosesc şi alte specii de animale, în funcţie de nevoile beneficiarului (domeniul funcţional de adresare: motor, cognitiv, emoţional, social) şi de posibilitatea de întreţinere a animalelor: delfini, pisici, animale de fermă (porci pitici, lame) şi cai.

– Pe dvs de ce v-a atras terapia cu cîini?

– În timpul doctoratului în domeniul comportamentului animal, pe care l-am făcut la Universitatea din Zurich (Elveţia), în perioada 2000-2004, am avut ocazia să îl cunosc pe unul dintre cei mai mari specialişti la nivel mondial din domeniul terapiei asistate de animale, profesorul Dennis Turner, care este fondatorul unui institut de renume în domeniu şi care, timp de mai mulţi ani, a fost preşedintele Asociaţiei Internaţionale a Interacţiunii Om-Animal (IAHAIO). Am avut astfel ocazia să particip la planificarea unor investigaţii ştiinţifice privind mecanismele din spatele efectelor benefice ale interacţiunii om-cîine şi a evoluţiei relaţiei de mutualism (beneficii reciproce) dintre oameni şi animalele lor de companie. De asemenea, în anul 2007 am obţinut certificatul de absolvire a unui curs de formare în domeniul terapiei asistate de animale oferit de către Delta Society şi North-Texas University. Cîinii sînt cele mai indicate animale de companie, avînd în vedere caracteristicile lor comportamentale care facilitează comunicarea optimă cu oamenii, cum ar fi predispoziţia spre joc şi iniţierea interacţiunilor sociale, precum şi similarităţi ale posturilor corporale asociate cu anumite emoţii.

–  Ştiu că susţineţi un  curs de „Terapie şi activităţi asistate de animale pentru persoane cu nevoi speciale”. Ce îi învăţaţi pe studenţii dvs la acest curs?

– Cursul postuniversitar de Terapie şi activităţi asistate de animale (TAA) a fost introdus la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei în anul 2006, sub o formă asemănătoare cu astfel de cursuri în SUA şi alte ţări europene (Austria, Anglia). Cursul este sub forma unui semestru, în care cursanţii primesc material de studiu la domiciliu şi se întîlnesc cu cadrele didactice o singură dată, sub forma unui workshop intensiv de o zi sau două, în care se oferă exemple de exerciţii utile. Cursul a fost anul acesta relansat într-o formă nouă (Terapia şi activităţile asistate de animale pentru persoane cu nevoi speciale), care respectă procedurile noi cerute de la nivel de Minister. Informaţiile despre curs sînt afişate pe site-ul Institutului de Cercetare a Interacţiunii Om-Animal, care a fost recent înfiinţat de către Grădina Zoologică de la Turda, în colaborare cu Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei (UBB) şi Facultatea de Medicină Veterinară (USAMV Cluj-Napoca), precum şi pe site-ul Departamentului de Psihopedagogie Specială (UBB).

– Cine poate frecventa acest curs?

– Cursul postuniversitar se adresează tuturor persoanelor care doresc să încorporeze în manieră structurată interacţiunile cu animale, în direcţia creşterii eficienţei unor terapii standard. Astfel, categoriile ţintă ale cursului sînt: psihopedagogi, psihologi, consilieri psihologici, asistenţi sociali, profesori de biologie, cercetători în domeniul interacţiunii om-animale, medici veterinari şi medici de familie.

– Care sînt afecţiunile în care terapia asistată de animale şi-a dovedit, pînă acum, eficienţa?

– Literatura de specialitate indică rezultate semnificative ale TAA atît pentru populaţie clinică (persoane diagnosticate cu anumite tulburări la nivel psihologic şi fizic: autism, depresie, dizabilităţi motorii, senzoriale, intelectuale), cît şi non-clinică (persoane fără diagnostic clinic, dar care doresc să îşi imbunătăţească anumite valori ale unor variabile – de ex. stimă de sine, abilitate de recunoaştere a emoţiilor etc.

– Cum se „măsoară” eficienţa unei astfel de terapii?

– Pentru fiecare variabilă adresată în cadrul şedinţelor de terapie asistată de animale se folosesc instrumente standard din domeniul psihologiei, cum ar fi scale, teste şi itemi specifici. De asemenea, dacă se doreşte măsurarea unor variabile fiziologice asociate efectelor interacţiunii om-animal, se pot utiliza instrumente care să permită evaluarea tensiunii arteriale, a conductanţiei electrice a pielii, precum şi a unor zone neurologice implicate în răspunsul la prezenţa unui animal de companie.

M. TRIPON