Concertul de colinde „Bună sara lui Crăciun”, apreciat de publicul clujean

Grupuri de colindători din județul Cluj, dar și din comunitățile românești din Banatul Istoric – Voivodina, Serbia, alături de celebrul cor bărbătesc din Finteușu Mare, au recreat duminică, 8 decembrie 2019, la Cluj-Napoca, atmosfera sărbătorilor de iarnă din satul românesc de altădată.

Într-un număr impresionant, peste 200 de persoane, colindătorii au evoluat în cadrul concertului „Bună sara lui Crăciun” și le-au dăruit spectatorilor clujeni momente speciale, pe care rar mai au astăzi ocazia să le trăiască de sărbători. Evenimentul, organizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, s-a desfășurat în sala de spectacole „Laurențiu Hodorog” a Casei de Cultură a Studenților „Dumitru Fărcaș”.

Concertul a fost deschis de Corul de Cameră „Psalmodia Transylvanica” al Facultății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității Babeș-Bolyai, după care luat a cuvântul arhim. Benedict Vesa, secretar eparhial al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului. „Vă salutăm cu bucurie pe toți cei care ați venit să colindați, sau să fiți colindați. Colindătorii vin să vestească nașterea Mântuitorului și nu vin singuri, ci împreună cu Pruncul Iisus. Și, ca orice gazdă bună, românul credincios îi invită la masă și le dă tuturor cele mai bune bucate. Sărbătoarea Nașterii Domnului este pentru toată lumea. Toți se bucură. Aceasta este atmosfera Crăciunului și, oarecând, această atmosferă făcea parte din viața satului. Noi, cei care suntem acum la oraș, poate nu mai trăim la modul firesc acest lucru, însă de fiecare dată când ascultăm sau cântăm colinde, intrăm în acea atmosferă. Ne bucurăm tare mult să fim în această seară împreună, să fim colindați și să colindăm, pentru că e foarte important să participăm la acest obicei frumos care este și unul liturgic, duhovnicesc. Îi felicităm pe organizatori și pe toți cei care s-au implicat, vă transmitem binecuvântarea Înaltpreasfințitului arhiepiscop și mitropolit Andrei și vă dorim Sărbători fericite!” a spus arhim. Benedict Vesa.

 Apoi, pe scenă, au urcat grupurile de colindători din județul Cluj. Este vorba despre „Junii Vladesei” din Huedin, instructor Florin Ciorte, grup care a prezentat și obiceiul umblatului cu turca, așa cum era întâlnit în satul clujean Giurcuța de Sus. A urmat grupul de tineri „Jijicanii”, din cadrul Asociației „De la lume adunate și-napoi la lume date”, instructori coordonatori Corina Cristuțiu și Daniel Rus, dar și colindătorii din Frata și Berchieșu, zona de Câmpie a județului Cluj, însoțiți de preoții parohi Cătălin Bucevschi și Florin Negru, coordonator Romulus Bucur, directorul Căminului Cultural din Frata. Tot din zona de Câmpie a urcat pe scenă grupul de colindători „Zorile” din Mociu, coordonator Traian Sălăgean, directorul Casei de Cultură din Mociu, acompaniat de Țuli Carol –„Stângaciu” și Covaci Băbuț, ce fac parte din cadrul formației tradiționale „Zorile”, deținătoare a titlului „Tezaur Uman Viu”. Următorii colindători au venit din satul clujean Răchițele, situat la poalele Munților Vlădeasa. Coordonat de doamna Marioara Boc, grupul „Păstrătorii Tradiției” a adus în scenă colinde, dar și obiceiul grăitului bucatelor, alături de jocul bătrânesc. Un alt moment deosebit a fost prezența colindătorilor din satul Negreni, aflat la interferența cu județul Bihor, coordonați de profesoara Florina Varadi și preotul Marian Văcariu. Ei au adus în scenă un obicei care era des întâlnit mai demult în satele din Transilvania și anume colinda cetei feciorilor. Fetele și femeile stăteau acasă și primeau ceata care își aducea și ceterași, iar la final jucau fata gazdei și pe toate femeile din casă. Toți colindătorii au primit din partea gazdelor, familia Rodica și Gheorghe Căpușan de la Muzeul Etnografic „Poarta de su’ Feleac“, alături de Daniela Cristuțiu și Daniel Rusu de la Asociația „De la lume adunate și-napoi la lume date”, mere, nuci și colăcei.

O prezență aparte a fost cea a grupului de colindători din comunitățile românești din Banatul Istoric – Voivodina, Serbia, instructor Alexandra Rancovici de la Centrul Artei Populare din Nicolinț. Prezența lor la Cluj s-a înscris în cadrul proiectului internațional „Punți culturale între Banat și Transilvania”, derulat din acest an de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, în parteneriat cu Primăria orașului Vârșeț, Serbia și cu reprezentanții unor localități și asociații din Banatul Istoric. Prezentă în sală a fost și coordonatoarea grupului de colindători din Voivodina, profesoara Marioara Sfera, cea care și-a oferit sprijinul în tot ceea ce înseamnă proiectul internațional „Punți culturale între Banat și Transilvania”. Grupul a fost însoțit de Sorin Ianeș, vicepreședintele Fundației „Protopop Traian Oprea” din Vârșeț, care luptă pentru păstrarea indentității naționale a românilor din Serbia, promovează limba, tradițiile, cultura și folclorul românesc pe aceste meleaguri, dar și de Mariana Stratulat, jurnalist la Casa de presă și editură „Libertatea”.

Foarte apreciată și aplaudată a fost și prestația celebrului cor bărbătesc din Finteușu Mare, județul Maramureș, cel mai longeviv cor din țară, cu o activitate de peste 100 de ani, condus de profesorul Andrei Dragoș, cor care a prezentat pe scena Casei de Cultură a Studenților cântece patriotice și colinde.

În cadrul manifestării a fost lansat și un Compact Disc, ce conține colinde și cântece de stea din județul Cluj, intitulat „Bună sara lui Crăciun”, proiect coordonat de prof. dr. Mircea Cîmpeanu, șef Birou cercetare, conservare și arhivare cultură și arte tradiționale în cadrul instituției. „Anual, Biroul Conservare Cultură Tradițională realizează proiecte de cercetare în satele de pe cuprinsul județului, având în obiectiv prospectarea, cercetarea, culegerea și conservarea faptelor și expresiilor locale de tradiție populară, printre ele, un loc important fiind ocupat de repertoriile colindelor și cântecelor de stea, din cadrul obiceiurilor tradiționale de iarnă. Culegerile muzicale au vizat mereu înregistrarea cu prioritate a colindelor vechi, aflate pe cale de dispariție, cântate de grupurile colindătorilor autentici. În anul 2019 proiectul s-a îndreptat spre satele Boian, Mociu – grupul de colindători «Zorile» și Răchițele –grupul «Păstrătorii tradițiilor». Albumul muzical conține un inedit și valoros repertoriu de colinde și cântece de stea, format din 20 de piese”, a precizat redactorul muzical – etnomuzicologul Mircea Cîmpeanu, în cadrul lansării albumului intitulat „Bună sara lui Crăciun!”

În finalul concertului, iubitorii de folclor s-au bucurat și de colinde foarte cunoscute, aduse în scenă de grupul de cântăreți clujeni „Corindătorii Clujului”, format din angajați și colaboratori ai Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj: Adriana Irimieș, Mariana Morcan, Maria Marcu, Marinela Zegrean Istici, Crina Varga-Haiduc, Mihaela Grindean, Alexandru Potra, Florin Bota, Adrian Socaciu, Cătălin Nistor, Raul Oltean și Grigore Sâmboan, acompaniați de un grup instrumental, din cadrul orchestrei „Cununa Transilvană”. În încheiere, colinda „Ce vedere minunată” a fost interpretată la unison de toți spectatorii, alături de cântăreții clujeni, grupul de colindători din comunitățile românești din Serbia și corul bărbătesc din Finteușu Mare,

Totodată, managerul CJCPCT Cluj, Adriana Irimieș, a mulțumit publicului prezent,  tuturor celor implicați în realizarea concertului de colinde și cântece de stea „Bună sara lui Crăciun” și a oferit Diplome de aleasă gratitudine Casei de Cultură a Studenților „Dumitru Fărcaș”, grupului de colindători din comunitățile românești din Serbia și corului bărbătesc din Finteușu Mare. O astfel de diplomă a fost înmânată și prof. dr. Mircea Cîmpeanu, șef Birou cercetare, conservare și arhivare cultură și arte tradiționale în cadrul CJCPCT Cluj. Prezent în scenă, directorul Casei de Cultură a Studenților „Dumitru Fărcaș”, domnul Flavius Milășan, a acordat o distincție Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, „pentru activitatea deosebită și contribuția majoră pe care instituția a avut-o și continuă să o aibă la păstrarea vie a tradițiilor și patrimonului cultural românesc”.