Comisar şef Mariana ILIEŞ: Poliţist, din pasiune

A lucrat ca procuror timp de cinci ani şi nu s-a regăsit în acea profesie, întrucât îşi dorea să fie „prima, în teren”, acolo unde erau, de fapt, poliţiştii. Şi-a dorit să fie unul dintre acei oameni „de teren”, pornind de la convingerea că „munca în Poliţie înseamnă asumarea răspunderii” şi „orice eveniment apărut trebuie rezolvat, indiferent de gradul de periculozitate pe care îl simt cei din exterior”.

Despre subordonaţii săi, comisar şef Mariana Ilieş, împ. şeful Poliţiei Municipiului Cluj-Napoca, spune că ştiu când vin la serviciu, dar „niciodată nu ştiu când pleacă acasă”; „muncesc de Paşti, de Crăciun şi Revelion, acţionează ziua şi noaptea, indiferent dacă este caniculă, ploaie sau ger”, lipsesc adesea de la masa de prânz, duminica, şi lipsesc de cele mai multe ori, seara, de la cină.

 – Conform site-ului IPJ Cluj, Poliția Municipiului Cluj-Napoca desfăşoară „activităţi de menţinere a ordinii şi liniştii publice, a siguranţei cetăţeanului, de prevenire şi combatere a fenomenului infracţional şi de identificare şi contracarare a acţiunilor elementelor care atentează la viaţa, libertatea, sănătatea şi integritatea persoanelor, a proprietăţii private şi publice, precum şi a altor interese legitime ale comunităţii pe raza municipiului Cluj-Napoca”.

De cât timp conduceţi Poliţia Municipiului Cluj-Napoca şi, dată fiind complexitatea activităţilor de aici, trebuie să vă întreb şi cum au reacţionat colegii dvs când au aflat că vor fi conduşi de o femeie?

– Am fost împuternicită la conducerea Poliţiei Municipiului Cluj-Napoca începând cu data de 1 septembrie 2016, după ce din 1 iulie fusesem împuternicită ca adjunct al aceleiaşi subunităţi, astfel că la momentul împuternicirii pe noua funcţie colegii mei erau deja obişnuiţi cu mine, fiecare dintre noi comportându-ne cu responsabilitate şi profesionalism, unii faţă de ceilalţi.

– Cât timp aţi lucrat „în teren”, înainte de a fi şefa Poliţiei Municipiului Cluj-Napoca, şi în ce structuri?

– Lucrez în Poliţie din anul 1992 şi cred că de atunci sunt „în teren”, chiar dacă de-a lungul anilor am trecut prin structurile de cercetări penale, economic, pentru ca apoi să ocup funcţia de adjunct al Poliţiei Municipiului Dej şi respectiv pe cea de şef al Poliţiei Municipiului Dej.

– Ce anume v-a atras spre Poliţie? Ce v-a determinat să alegeţi această profesie?

– Am lucrat ca procuror timp de cinci ani şi nu m-am regăsit în acea profesie, pentru că îmi doream să fiu prima în acel „teren” de care m-aţi întrebat. Întrucât ajunsesem să cunosc foarte bine ce face poliţistul zi de zi, mi-am dorit să fiu unul dintre ei, şi iată-mă!

– Profesia dvs implică numeroase situaţii periculoase. Aţi avut parte de aşa ceva, înainte de a fi şefa Poliţiei Municipiului Cluj-Napoca? Dar după aceea?

– Eu cred că munca în poliţie înseamnă asumarea răspunderii şi că orice eveniment apărut trebuie rezolvat, indiferent de gradul de periculozitate pe care îl simt cei din exterior. La noi totul trebuie rezolvat, iar cât a fost sau nu de periculos – este doar o discuţie care apare, după. Nu pot exemplifica situaţii, întrucât acesta este serviciul meu şi încerc să tratez totul cu normalitate.

– Pentru că vorbim de Poliţia Municipiului Cluj-Napoca: Cum caracterizaţi, din punct de vedere al infracţionalităţii, anul 2016, în raport cu anul trecut?

– Infracţionalitatea sesizată în anul 2016 a scăzut faţă de anii anteriori şi chiar dacă din punct de vedere statistic în municipiul Cluj-Napoca zilnic se înregistrează infracţiuni de diverse categorii, gravitatea acestora nu este însemnată, iar oraşul continuă să fie în siguranţă.

– Care au fost cele mai frecvente infracţiuni săvârşite în municipiul Cluj-Napoca, în 2016? Dar în cele trei comune – Apahida, Baciu şi Floreşti – în care aveţi structuri în coordonare?

– Atât în mediul urban, cât și în mediul rural, cele mai frecvente infracţiuni sunt cele de furt, respectiv furt din buzunare şi genţi, în mediul urban, şi infracţiunile de furt din locuinţă şi din societăţi comerciale, în mediul rural.

– Câte cazuri de furturi din locuinţe aţi înregistrat în 2016? Au existat cazuri de spargeri şi furturi din cabane turistice? Unde?

– În anul 2016 s-au înregistrat 614 infractiuni de furt din locuinţă, din care 507 în mediul urban şi 107 în mediul rural, şi 7 infracţiuni de furt din case de vacanţă (una în localitatea Feleacu, una în localitatea Apahida şi cinci în zona turistică Tarniţa-Someşul Rece).

– Care sunt cele mai frecvente cazuri de tulburare a ordinii şi liniştii publice?

– Încălcarea prevederilor art. 2 pct 1 din Legea 61/1991, respectiv săvârşirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, ameninţări cu acte de violenţă împotriva persoanelor sau bunurilor reprezintă cele mai frecvente cazuri de tulburare a ordinii şi liniştii publice.

– Cum apreciaţi climatul de ordine şi siguranţă din timpul Festivalului Untold 2016? Aveţi în vedere măsuri diferite în contextul celui de anul viitor?

– În perioada  festivalului Untold 2016 infracţionalitatea la nivelul municipiului Cluj-Napoca a înregistrat o scădere, dat fiind faptul că în acele zile numărul lucrătorilor de poliţie aflaţi în misiune a fost foarte mare. Mulţi dintre colegii mei au primit felicitări de la participanţii la festival cu privire la modul de organizare a întregului dispozitiv poliţienesc.

În ceea ce priveşte măsurile organizatorice pentru anul 2017, acestea vor avea în vedere modalitatea în care organizatorii vor dori să desfăşoare festivalul şi se vor adapta în funcţie de noutăţile care vor apărea.

– Cum apreciaţi siguranţa pasagerilor din Cluj-Napoca şi a bunurilor acestora pe timpul folosirii mijloacelor de transport urban?

– La nivelul municipiului Cluj-Napoca s-au înregistrat numeroase fapte de furt ale căror victime sunt pasagerii mijloacelor de transport în comun, motiv pentru care, odată cu începerea anului 2017, ne vom reorganiza din punct de vedere structural, pentru a acţiona mai eficient pe această linie.

– Ce măsuri pentru prevenirea tăierilor şi comercializării ilegale de pomi de Crăciun aţi dispus, în 2016, în arealul rural aflat în coordonarea Poliţiei Municipiului Cluj-Napoca ?

– La nivelul subunităţii, toate acţiunile privind tăierea şi comercializarea pomilor de Crăciun s-au desfăşurat în baza unui Plan de măsuri, astfel încât, de la municipiu până la ultimul post de poliţie, toţi lucrătorii au acţionat în această perioadă, pe această temă.

– Care sunt cele mai frecvente infracţiuni înregistrate pe raza centrului universitar, mai precis în zona căminelor studenţeşti?

– Cele mai frecvente infracţiuni din această zonă sunt furturile săvârşite în spaţiile de cazare ale studenţilor.

– Cum apreciaţi colaborarea Poliţiei Municipiului Cluj-Napoca cu celelalte forţe din sistemul de ordine publică – jandarmerie, poliţie locală etc.?

– Poliţia Municipiului Cluj-Napoca acţionează în sistem integrat cu toate instituţiile implicate în activităţile de menţinere a liniştii şi ordinii publice şi de asigurare a siguranţei cetăţeanului, colaborarea cu acestea având caracter unitar.

– Cum apreciaţi activitatea subordonaţilor dvs în 2016?

– O să vă răspund simplu: în Poliţia Cluj-Napoca se vine la serviciu şi nu se ştie când se pleacă acasă; se munceşte de Paşti, de Crăciun şi Revelion, se acţionează ziua şi noaptea, fie că este caniculă, ploaie sau ger; se lipseşte de la masa de prânz, duminica şi la cină, aproape în fiecare seară. Aşa apreciez eu colegii mei!

– Care a fost, pentru Poliţia Municipiului Cluj-Napoca, cea mai mare provocare sau cea mai mare încercare, în 2016?

– Festivalul Untold 2016 a fost cea mai mare provocare, pentru că încercări avem în fiecare zi.

– Dar acţiunea de cel mai mare succes?

– Este foarte greu sa alegi ce înseamnă „cel mai mare”, pentru că în poliţie orice acţiune finalizată pozitiv poate fi considerată un succes, dacă ne raportăm la ceea ce m-aţi întrebat la început, referitor la periculozitate. Aşa că succesul cel mare se trăieşte în orice zi, de către fiecare.

– Din perspectiva asigurării cu resurse umane şi logistice, cum apreciaţi existentul, dar mai ales nevoile obiective ale Poliţiei Municipiului Cluj-Napoca pentru anul 2017, astfel încât percepţia populaţiei şi gradul de încredere în această instituţie să cunoască în continuare un trend ascendent?

– În orice instituţie, oricând este loc de mai mult şi de mai bine, dar întotdeauna populaţia poate avea încredere, în orice imprejurare, în Poliţia Municipiului Cluj-Napoca.

– Ce aşteptări aveţi pentru anul 2017?

– Îmi doresc ca cetăţeanul clujean să aibă siguranţă şi încredere în Poliţia Municipiului Cluj-Napoca.

M. TRIPON