Comisar şef dr. Iosif MARCU: Nu a „trebuit” să plec de la Poliţia Huedin. Am venit la Cluj ca urmare a propunerii conducerii IPJ şi cu acordul meu

Zona Huedinului continuă să constituie un pol de interes pentru mediul de afaceri cu material lemnos. Potrivit unor surse, „reţeliştii” care au facilitat “exodul” lemnului sunt din rândul celor care au avut, ori încă mai au firme de intermediere în comerţul cu material lemnos, şi cărora „legislaţia le-a permis «să albească» materialul lemnos fără provenienţă licită, să comită evaziuni prin interpunerea unor societăţi de tip fantomă, iar mai apoi, cu sumele obţinute, să acceadă la factorii de decizie şi control din instituţii şi organizaţii, să intre în diverse proceduri de insolvenţă şi radiere a societăţilor comerciale implicate”.

De curând, schimbarea comisarului şef dr. Iosif MARCU de la conducerea Poliţiei oraşului Huedin şi numirea sa în funcţia de şef Serviciu Ordine Publică al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj a fost interpretată, în anumite medii, ca fiind nu o avansare în funcţie, ci mai degrabă o încercare de înlăturare a sa dintr-o poziţie în care a deranjat „mafia lemnului”. O interpretare cu care împuternicitul şef serviciu Ordine Publică al IPJ Cluj, comisar şef de poliţie dr. Iosif Marcu, nu este însă  deloc de acord.

 – În interviul pe care mi l-aţi acordat la sfârşitul lui decembrie, anul trecut, spuneaţi că „hoţii, atât cei care merg în pădure, cât şi cei care le asigură spatele, îşi cultivă un anumit tip de relaţii în toate mediile care au atribuţiuni şi competenţe în domeniu sau în legătură indirectă cu acesta, pentru a le facilita manoperele frauduloase pe întregul lanţ ce vizează fondul forestier public ori privat”. Tot atunci, întrebat fiind dacă s-au făcut vreodată presiuni asupra dvs ori asupra poliţiştilor din subordine pentru a nu interveni în cazurile de infracţiuni silvice sau pentru a favoriza infractorul, aţi răspuns: „Există o presiune publică asupra mea şi a poliţiştilor, pe care ne-am dorit-o şi ne-o asumăm. (…) Au fost şi sunt colportări în diferite medii, privitoare la predicţii în evoluţia carierei, sănătatea şi integritatea coporală a membrilor de familie etc., dar toate sunt subsumate privaţiunilor profesionale până la incidenţa normei penale”.

În perioada în care aţi fost şeful Poliţiei Huedin aţi cam… deranjat mafia lemnului şi poate că de aceea, în timpul campaniei electorale pentru alegerile locale, de anul acesta, zvonul cel mai răspândit a fost că veţi fi schimbat din funcţie imediat după alegeri. Lucrul acesta s-a şi întâmplat.

Se spune că, atunci când vrei să scapi de un om care deranjează, ori îl dai afară, ori îl avansezi. Toată lumea ştie că v-aţi făcut datoria şi nu aveaţi pentru ce fi dat afară şi de aceea, avansarea dvs în funcţia de şef al Serviciului de Ordine Publică al IPJ Cluj a fost privită cu neîncredere, mai degrabă ca o „înlăturare” a dvs decât ca o promovare. Care este adevărul? De ce a trebuit să plecaţi de la Huedin?

– Nu a „trebuit” să plec de la Poliţia Huedin. Am venit la Cluj ca urmare a propunerii conducerii Inspectoratului Judeţean de Poliţie, cu acordul meu. Zvonul? încă de la venirea mea la conducerea Poliţiei oraşului Huedin, cât şi pe întregul mandat, au fost colportate în aceleaşi medii diverse informaţii, în funcţie de interesul unor persoane, al grupului de interese din care au făcut parte. Cu toate acestea, interesul public a fost cel care a prevalat – ”quod demonstrandum”, iar zvonurile nu s-au confirmat!

– Spuneaţi, anul trecut, că, în privinţa faptelor care aduc atingere fondului forestier, zona Huedin ocupă, din păcate, un loc fruntaş în judeţ. N-aţi detaliat atunci cine sunt cei care fură pădurile, aţi răspuns mai degrabă aluziv, şi probabil nici nu puteaţi să răspundeţi altfel. De aceea, vă întreb iar: cât la sută dintre cei care fură pădurile sunt localnici şi cât la sută sunt firme din străinătate?

– Nu vreau să fac speculaţii şi nu cred că are o foarte mare importanţă dacă a furat localnicul persoană fizică ori angajatul unei firme, întrucât, în ambele variante, fapta s-a produs… Este extrem de important să fie stabilite cauzele, punctele vulnerabile, dar mai ales măsurile de prevenire, de contracarare şi tragere la răspundere penală şi materială  pentru toate actele şi faptele convergente fraudării fondului forestier.

– Ce dă putere mafiei lemnului? De unde îi vine puterea: din neputinţa Poliţiei? din neştiinţa sau necunoaşterea populaţiei? din sărăcia populaţiei? din complicitatea politicienilor? De ce este nevoie pentru a stopa furtul de pădure?

– În această activitate avem nevoie în egală măsură de o legislaţie coerentă, lipsită de echivoc, cu măsuri rapide de contracarare şi coerciţie, de recuperare a prejudiciului cauzat şi a cheltuielilor judiciare avansate de stat. Avem nevoie de un corp silvic şi poliţienesc cărora legea să le confere garanţii şi răspunderi corelate şi de suportul populaţiei. În lipsa acestor “ingrediente”, toate eforturile umane şi materiale care se fac nu vor fi în măsură să satisfacă aşteptările populaţiei şi ale mediului de afaceri dispus la transparenţă şi colaborare instituţională.

–  Îmi spuneaţi, la un moment dat, că lemnele din zona Beliş nu mai ies prin Huedin, ci prin Poiana Horii, spre Mătişeşti, în judeţul Alba. Aţi găsit o soluţie optimă pentru a supraveghea mai bine zona respectivă?

– Soluţia a venit de la oamenii din zonă care nu mai suportă furtul sub diferite forme. Sunt oameni care conştientizează nevoia imperioasă de a trăi în armonie cu natura, respectă şi iubesc pădurea cu toate darurile ei şi sunt dispuşi să aibă o atitudine civică pro-activă alături de poliţişti oneşti, transparenţi, cu bune abilităţi de comunicare. În acest parteneriat, zona este mai bine supravegheată, măsurile sunt mult mai prompte şi eficace, cu oarecare “dureri” pentru cei obişnuiţi să-şi disimuleze interesul privat în spatele celui public şi care, de regulă, sunt şi foarte vocali pe orice canal dispus să-i găzduiască!

Ar fi de interes supravegherea video a principalelor drumuri de legătură între judeţul Cluj şi cele vecine: Alba, Bihor, Sălaj. Costurile de instalare şi monitorizare a transporturilor cu materiale lemnoase ar da eficienţa mult dorită în contextul operaţionalizării aplicaţiei “Inspectorul Pădurii” de către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Este un proiect al meu mai vechi, lansat încă din timpul mandatului la Poliţia oraşului Huedin, dar care poate primi finanţare în condiţiile expuse.

– În perioada în care aţi fost şef al Poliţiei Huedin, care a fost, pentru dvs, cea mai mare provocare?

– Să recâştigăm încrederea acelui segment din populaţie care avea semne de îndoială privind instituţia Poliţiei Huedin.

– Care sunt câteva dintre acţiunile cu care puteţi spune că va mândriţi?        

– Activitatea desfăşurată a fost şi este supusă evaluării şi analizei cetăţeanului, a şefilor profesionali. Toate acţiunile au vizat asigurarea unui serviciu poliţienesc în crescendo, menţinerea unui bun climat de ordine publică, gestionarea stării de legalitate în părţile care privesc lucrătorul de poliţie judiciară, care să satisfacă nevoile obiective de siguranţă: viaţa şi sănătatea persoanelor şi a bunurilor acestora. De asemenea, starea tehnică şi estetică a clădirilor care deservesc structurile poliţieneşti a fost mult îmbunătăţită. De exemplu, sediul Poliţiei oraşului Huedin a fost complet reabilitat, dar şi dotarea cu tehnică de calcul, de cercetare, comunicare şi transport a fost adusă la nivelul cerinţelor. La sediile Posturilor de Poliţie Comunale Ciucea, Izvorul Crişului, Mărişel, Beliş, Săcuieu, Sâncrai, Poieni, Căpuşu Mare au fost efectuate ample lucrări de igienizare, gospodărire şi întreţinere, iar în cursul acestui an, în limita fondurilor disponibile, se va asigura înlocuirea acoperişurilor, a ceternelor şi a jgheaburilor la toate cele 18 posturi de poliţie, întrucât materialele de contrucţii au fost achiziţionate.

Toate acestea nu ar fi fost posibile fără ajutorul factorilor de conducere.

– Anul trecut, până la mijlocul lui decembrie, spuneaţi că în zona dvs de competenţă au fost depistate, identificate şi instrumentate 60 de infracţiuni la regimul silvic. Spuneaţi că în 2015 aţi solicitat şi dispus 14 inspecţii silvice în urma şi pe baza cărora aţi deschis alte 12 dosare penale pentru persoane şi fapte în legătură cu serviciul, din care trei abuzuri, opt neglijenţe şi o rupere de sigiliu.  De asemeni, spuneaţi că până la mjlocul lui decembrie, Poliţia Huedin a dispus măsura confiscării pentru 1.359,29 mc material lemnos, în valoare de 185.775,5 lei, ca urmare a celor 182 de sancţiuni contravenţionale aplicate, al căror cuantum este de 242.100 lei. Potrivit declaraţiei dvs, cea mai mare cantitate de lemn confiscată o dată, în 2015, a fost de 257 mc, cu o valoare de 37.077 lei, în urma unui control comun cu Garda Forestieră Cluj, soldat şi cu o sancţiune contravenţională de 10.000 lei.

Care sunt câteva din rezultatele acţiunilor pentru combaterea delictelor silvice desfăşurate în primele şase luni ale anului în curs, perioadă în care aţi fost, încă, şeful Poliţiei oraşului Huedin?

– Poliţiştii desfăşoară zilnic activităţi pentru prevenirea şi combaterea delictelor silvice. În primele şase luni ale anului 2016, în urma activităţilor desfăşurate şi a neregulilor constatate, poliţiştii din Huedin au confiscat 560,28 metri cubi de material lemnos, în valoare de 122.889 de lei. Totodată, în această perioadă au fost constatate şase infracţiuni silvice, acestea referindu-se la tăiere ilegală de arbori şi furt de arbori.

De asemenea, pentru neregulile constatate au fost aplicate 62 de sancţiuni contravenţionale la Legea 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, în valoare de 91.300 de lei.

Poliţiştii au efectuat şi continuă controalele în zonă, împreună cu Garda Forestieră Cluj.

– Ce v-aţi propus să faceţi, la Huedin, şi n-aţi reuşit?

– Nu am astfel de insatisfacţii profesionale. La Huedin am găsit factori decizionali deschişi nevoilor de siguranţă publică, atât din cadrul executivelor, dar şi al deliberativelor puterii locale, în funcţie de gradul de înţelegere şi de prioritizare a  resurselor existente. Pentru un interval de doi ani şi şase luni, personal sunt mulţumit. Aş fi pe deplin mulţumit să ştiu că munca depusă a fost de natură să satisfacă aşteptările cetăţenilor.

Doresc să mulţumesc pe această cale tuturor persoanelor de drept public şi privat, colegilor şi familiilor acestora pentru implicare şi disponibilitate, pe întreaga durată a activităţii mele la Poliţia oraşului Huedin.

–  Care sunt atribuţiile dvs, în noua funcţie de şef Serviciu Ordine Publică din cadrul IPJ Cluj?

– Serviciul este structura de specialitate din cadrul IPJ Cluj care coordonează, îndrumă şi controlează activităţile ce revin Poliţiei, pentru menţinerea ordinii publice pe raza localităţilor urbane şi rurale, în vederea prevenirii şi combaterii infracţiunilor şi a faptelor contravenţionale. De asemenea, asigurăm îndeplinirea atribuţiilor ce revin Poliţiei, în conformitate cu prevederile legale privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, coordonarea activităţilor şi controlul executării măsurilor stabilite pentru implementarea legislaţiei silvice.

– În ce măsură, din noua funcţie, veţi putea supraveghea domeniul silvic?    

– Am atribuţiuni în acest sens la nivelul judeţului Cluj şi voi colabora instituţional cu toţi factorii implicaţi, îndeosebi cu societatea civilă. Ponderea va fi asigurată prin activităţi şi acţiuni comune cu factorii abilitaţi din Garda Forestieră, Direcţia Silvică, Garda de Mediu etc.

– Care au fost, până acum, „probele de foc” ale noii funcţii?

– Am avut mai multe festivaluri şi manifestări în spaţiul public, între care două cu mari aglomerări de persoane: Electric Castle şi Untold, ambele încheiate fără evenimente deosebite, fiind aprecieri în acest sens. De asemenea, ca în fiecare an, în ziua de 15 august am gestionat, împreună cu colegii din Jandarmerie, hramul Mănăstirii Nicula. În fiecare zi avem “examen” profesional, dar cu impact diferit în mass-media şi implicit în conştiinţa publică. Gestionarea  corespunzătoare incumbă colaborare instituţională pe fiecare segment de interes cetăţenesc, astfel încât orice persoană să aibă beneficiul libertăţii de mişcare, de exprimare etc.

– Ce vă propuneţi să faceţi pentru îmbunătăţirea activităţii Serviciului de Ordine Publică, la nivelul judeţului Cluj?

– Din atribuţiuni rezultă că gestionăm pe spaţiul public funcţionarea şi abilitarea structurilor de pază proprie şi prin societăţi specializate – ceea ce înseamnă o îmbunătăţire în relaţia cu cetăţeanul şi prestatorul de serviciu pentru a câştiga siguranţă pentru clujeni în spaţiul public şi privat -, securizarea transporturilor de valori prin agenţi economici specializaţi şi autorizaţi în acest sens – context ce reclamă vigilenţă şi control -, monitorizarea spaţiului public prin sisteme de supraveghere certificate, ce asigură protecţia datelor personale în şcoli, instituţii etc., şi, evident, respectarea regimului silvic.

În toate aceste cazuri îmi propun transparenţă în relaţia cu cetăţeanul, pentru a adapta dispozitivele de ordine şi siguranţă publică la nevoile de siguranţă, de ordine şi legalitate mereu sporite în contextul regional şi internaţional.

M. TRIPON