Colecţia de Istorie a Farmaciei – un “cabinet specializat de curiozităţi”

“Un fel de cabinet specializat de curiozităţi – nu este vorba doar de leacuri şi doctorii, ci şi de începuturile marketingului (picturile de pe bolta vechii farmacii a Clujului, firmele şi etichetele farmaceutice, dulapurile pictate, decorurile de pe recipiente), de istoria mentalităţilor faţă de sănătate şi boală, de istoria comerţului, a alchimiei şi iatro-chimiei, a homeopatiei, dar şi a tehnicii medicale. Un loc care vorbeşte despre atât de multe lucruri este cu siguranţă special. Iar atmosfera îl face şi deosebit de «la modă», dacă ne luăm după definiţia muzeului viitorului dată de scriitorul Orhan Pamuk – un muzeu mic, care nu face propagandă (naţională sau de alt fel), un muzeu fără ierarhii, un muzeu pe măsura omului”.

Aşa descrie muzeograf dr. Ana-Maria GRUIA Colecţia de Istorie a Farmaciei din Cluj-Napoca, adăugând că muzeul “deţine atât de multe exponate fascinante, bizare, exotice, preţioase, tot mai multe acompaniate de explicaţii bilingve şi mostre ale ingredientelor respective”, încât fiecare vizitator care îi trece pragul îşi poate compune “propria colecţie mentală de «lucruri de interes»”.

– Cum a fost anul 2016 pentru Colecţia de Istorie a Farmaciei?

– A fost un an intens, cu multe evenimente şi aprecieri pozitive, dar şi cu nesiguranţa perpetuă (gen sabia lui Damocles) privind soarta colecţiei în prezenta locaţie.

– Care au fost principalele evenimente organizate în 2016?

– Am organizat noi ediţii ale evenimentelor anuale – Sărbătoarea Iubirii, Şcoala Altfel, Noaptea Muzeelor, Ziua Porţilor Deschise -, am continuat tradiţia grupajelor tematice lunare – categoria FOCUS, publicate şi în Făclia -, dar am organizat şi o serie de expoziţii temporare majore. Cea mai amplă dintre acestea, intitulată “Harry Potter şi adevărata istorie Farmaciei”, a fost vernisată în iarna lui 2015, dar s-a încheiat doar în luna mai 2016. Datorită tematicii, dar şi eforturilor susţinute depuse (obiecte împrumutate de la alte instituţii clujene, promovare în mijloacele de transport în comun, vernisaj tip happening, editarea unui catalog), putem spune că aceasta este până acum cea mai de succes şi apreciată expoziţie temporară de la colecţie. Totuşi, şi celelalte evenimente muzeale similare, „Istoria otrăvurilor” şi „Aur şi nestemate”, au avut publicul lor entuziast.

– Care a fost evenimentul cu cel mai mare număr de participanţi şi ce anume, din cadrul acelui eveniment, a atras vizitatorii?

– Ca în fiecare an, cei mai mulţi vizitatori (peste 3500) ne-au călcat pragul de Noaptea Muzeelor, iar celelalte evenimente pe care le organizăm nu prea pot concura cu gratuitatea şi spiritul gregar al acestei nopţi.

– De unde provin majoritatea vizitatorilor Colecţiei de Istorie a Farmaciei? Aveţi şi vizitatori din străinătate? Aceştia vin mai mult în grupuri sau fiecare pe cont propriu?

– Pe durata verii, peste jumătate dintre vizitatori sunt străini, deoarece colecţia se bucură de o bună imagine în ghidurile turistice şi pe site-urile de profil (Trip Advisor, de exemplu). Îmi place să cred că la acest lucru contribuie şi publicarea în limba engleză a mult mai multor informaţii despre colecţie şi evenimente în mediul online, aducerea la zi a informaţiilor practice legate de vizitare de pe diferite site-uri şi existenţa fişei de sală, gratuite, în limba engleză şi a etichetelor bilingve, aspecte de care m-am ocupat în ultimii doi ani.

Cei mai mulţi dintre vizitatorii străini sosesc individual sau în grupuri familiale, dar avem şi agenţi de turism şi organizatori de conferinţe, de exemplu, care includ colecţia în programul unor grupuri mai mari.

– Vin şi copii la Colecţia de Istorie a Farmaciei?

– Da, au fost destul de mulţi la expoziţia cu Harry Potter, dar şi ocazional, alături de părinţi sau bunici, reacţionând foarte bine, de exemplu, la colţul interactiv, unde sunt invitaţi să ghicească după miros o serie de ingrediente farmaceutice de origine vegetală.

Desigur, însă, cei mai mulţi copii ne vizitează cu clasa, în cadrul Şcolii Altfel, care în anul acesta s-a extins nemăsurat (practic nu mai există o săptămână Şcoala Altfel, ci 12 săptămâni, la alegerea fiecărei şcoli).

– Ce obiecte din Colecţie stârnesc mai mult interesul vizitatorilor adulţi? Dar al copiilor?

– Avem o serie de obiecte-star, care atrag adulţii şi copiii deopotrivă: praful de mumie, sticluţele pentru Elixirul dragostei, trusa farmaceutică portabilă de secol XVIII, chiar aparatele Roentgen şi scaunul de dentist din colecţia de aparatură medicală.

O experienţă (mai degrabă neintenţionată) trezeşte, de asemenea, entuziasmul tuturor – coborârea anevoiasă a treptelor asimetrice care duc la subsol, unde este reconstituit laboratorul vechii farmacii. Însă muzeul deţine atât de multe exponate fascinante, bizare, exotice, preţioase, tot mai multe acompaniate de explicaţii bilingve şi mostre ale ingredientelor respective, încât fiecare vizitator, de fapt, îşi compune propria colecţie mentală de „lucruri de interes”.

– Spuneaţi, într-un interviu din 2015, că Muzeul Farmaciei este „cea mai  spectaculoasă şi de atmosferă colecţie muzeală a Clujului”. Ce anume îi dă acea „spectaculozitate” şi ce înseamnă, din punctul dvs de vedere, că este „de atmosferă”?

– Da, îmi menţin afirmaţia şi senzaţia de descoperire este aceeaşi în fiecare dimineaţă când pătrund în muzeul scufundat în penumbră.

Este un loc minunat, artistic, un fel de cabinet specializat de curiozităţi – nu este vorba doar de leacuri şi doctorii, ci şi de începuturile marketingului (picturile de pe bolta vechii farmacii a Clujului, firmele şi etichetele farmaceutice, dulapurile pictate, decorurile de pe recipiente), de istoria mentalităţilor faţă de sănătate şi boală, de istoria comerţului, a alchimiei şi iatro-chimiei, a homeopatiei, dar şi a tehnicii medicale. Un loc care vorbeşte despre atât de multe lucruri este cu siguranţă special. Iar atmosfera îl face şi deosebit de „la modă”, dacă ne luăm după definiţia muzeului viitorului dată de scriitorul Orhan Pamuk – un muzeu mic, care nu face propagandă (naţională sau de alt fel), un muzeu fără ierarhii, un muzeu pe măsura omului.

– Ce credeţi că nu „funcţionează” încă, aşa cum ar trebui, la Colecţia de Istorie a Farmaciei?

– Multe iniţiative sunt automat limitate sau amânate datorită situaţiei încă incerte a colecţiei. Casa Hintz necesită o serie de intervenţii structurale şi de restaurare, inclusiv în spaţiile ocupate actualmente de către muzeu. Ar trebui consolidată pictura din Officina, ar trebui rezolvată problema infiltraţiilor şi igrasiei, a vechilor instalaţii etc. Ar mai fi de lucru şi la nivelul promovării, dar şi aici lucrurile depind de mai mulţi factori – limitarea afişajului în centru, de exemplu, sau existenţa unui singur muzeograf care se ocupă de toate activităţile de la Colecţie.

– Au fost editate, în 2016, ghiduri, pliante, cataloage de expoziţie? Ce suveniruri poate achiziţiona un turist care vizitează Colecţia de Istorie a Farmaciei?

– Am editat catalogul expoziţiei Harry Potter, care rămâne de actualitate deoarece multe dintre bunurile de patrimoniu prezentate atunci sub reflectoare sunt parte din expoziţia de bază, deci catalogul prezintă doar una dintre posibilele tematici sau trasee prin muzeu.

De la Colecţie se pot achiziţiona şi ultimele apariţii ale instituţiei-mamă, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei –, dar pe lângă cărţi, cataloage, pliante, ilustrate poştale şi revista muzeului, se pot achiziţiona şi replici după gravuri de epocă, cu vechi etichete farmaceutice.

– Cât de vizibilă este Colecţia de Istorie a Farmaciei pe harta muzeelor româneşti şi europene?

– Nu există vreo abordare sistematică în acest sens, de aceea pot să vă spun doar impresia mea subiectivă.

Cred că este un muzeu mic, dar nu minor, ascuns în centru şi necunoscut multora dintre clujeni, dar pe care nu îl uiţi odată ce l-ai descoperit şi care te cucereşte treptat şi insidios dacă te bucuri de o minimă doză de curiozitate şi sensibil la frumos.

– Care este situaţia actuală a clădirii?

– Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, de care aparţinem, a reluat recent discuţiile cu familia Hintz şi iniţiativele oficiale faţă de asigurarea prezentei locaţii pentru colecţie. Am toată încrederea în interesul şi capacităţile noului manager, dr. Felix Marcu, şi cu toate că situaţia Colecţiei în Casa Hintz este la fel de incertă ca anul trecut, am mari speranţe în soluţionarea problemei.

– Ce expoziţii şi ce evenimente intenţionaţi să organizaţi la Colecţia de Istorie a Farmaciei în 2017?

– Începem anul în forţă, cu o nouă expoziţie temporară intitulată „Animale vindecătoare”, care prezintă ingrediente de origine animală folosite în vechile farmacii, şi cu o lansare de carte, un catalog bilingv (română-engleză) care grupează cele mai interesante exponate lunare din categoria FOCUS.

Nu ne vom dezminţi nici cu evenimentele anuale de Dragobete, din februarie, Noaptea Muzeelor, din mai, şi Ziua Porţilor Deschise, din noiembrie, şi facem deja programări pentru vizite ghidate în săptămânile Şcoala Altfel, dar vă vom surprinde şi cu alte expoziţii şi evenimente tematice pe care le vom dezvălui pe parcurs.

M. TRIPON