Col. Ion MOLDOVAN, inspector şef ISU „Avram Iancu”: 2015 – un an sub impactul promisiunilor

Pentru ISU „Avram Iancu”, 2015 a fost un an „sub impactul financiar, sub impactul promisiunilor, multe şi mărunte, dar şi sub impactul sistării lucrărilor la Centrul Judeţean de Conducere şi Coordonare a Intervenţiilor şi la Dispeceratul Integrat”. De asemeni, declară inspectorul şef ISU Cluj, col. Ion Moldovan, a fost un an în care, după tragicul eveniment de la Clubul „Colectiv”, din Bucureşti, toată lumea şi-a amintit că trebuie să intre în legalitate, numărul solicitărilor de avizare-autorizare pentru securitatea la incendii crescînd de cel puţin 20 de ori.

„După evenimentul de la «Colectiv», activitatea noastră în ce priveşte avizarea-autorizarea a crescut de cel puţin 20 de ori! În fiecare zi avem peste 50 de persoane care vin şi solicită asistenţă de specialitate pentru avizare-autorizare. Tuturor le trebuie… IERI! Nu se poate! Colegii mei sînt suprasaturaţi. Sînt superobosiţi, lucrează de dimineaţa pînă seara tîrziu. Nu mai pot! Avem aceiaşi oameni pe care i-am avut şi înainte de «Colectiv», nu mai mulţi!” – declară, în interviul acordat ziarului Făclia, inspectorul şef ISU „Avram Iancu”, col. Ion Moldovan.

– Cum a fost anul 2015 la ISU Cluj, comparativ cu 2014?

– Ca număr de intervenţii, există o creştere, faţă de 2014. Datorită faptului că a mai intrat în funcţiune un echipaj EPA (echipaj de prim ajutor medical), care este la Detaşamentul Cluj, a crescut şi numărul de solicitări şi, deci, de intervenţii. Altfel, anul 2015 putem să spunem că a fost la fel ca 2014, cu mici rezerve.

– Adică…?

– Adică, sub impactul financiar, sub impactul promisiunilor, multe şi mărunte, sub impactul sistării lucrărilor la Centrul Judeţean de Conducere şi Coordonare a Intervenţiilor şi la Dispeceratul Integrat, avînd în vedere că proiectul a fost blocat. A fost Curtea de Conturi în control la Consiliul Judeţean şi Consiliul Judeţean a blocat proiectul. S-au găsit ceva nereguli acolo – nu pot să-mi dau seama ce, din cele spuse de cei din Consiliul Judeţean, că nu este bază legală să finanţeze Consiliul acest centru. Este fals! Există o bază ancorată în legislaţia de-acum, ca să poată, Consiliul Judeţean, finanţa serviciile de urgenţă profesioniste.

S-a făcut contestaţie la măsura respectivă şi vom vedea dacă se va continua ori nu se va continua proiectul, care este pe jumătate gata.

Mi-aş dori foarte mult să terminăm acest Dispecerat Integrat şi Centrul Judeţean, din mai multe motive. În primul rînd, acest Dispecerat este pentru oamenii judeţului, pentru a-i ajuta pe oamenii judeţului, pentru a gestiona mai bine tot ce înseamnă intervenţii în situaţii de urgenţă la nivelul judeţului. Mi-aş dori să terminăm acest Dispecerat pentru a aduce la un loc tot ce înseamnă Ambulanţă, Pompieri, Poliţie, Jandarmi. Îmi doresc să terminăm acest Dispecerat şi Centrul Judeţean pentru a avea tehnica şi mijloacele necesare pentru a gestiona, aşa cum trebuie gestionată, o intervenţie de urgenţă de mare amploare.

– Cred că aţi remarcat ca este în discuţie de ani de zile, de mult mai mulţi decît Centrul Judeţean de Conducere şi Coordonare a Intervenţiilor şi Dispeceratul Integrat, un spital unic de urgenţă, şi nu s-a „reuşit”, încă, demararea proiectului. În schimb, într-un timp aproape record, ne-am ales cu un stadion foarte mare şi foarte frumos!

– Da, avem un stadion, care după evenimentul nefericit de la „Colectiv”… Ştiţi, acum toată lumea vrea să-şi autorizeze spaţiile. S-a pus în discuţie şi problema Stadionului Cluj Arena: de ce nu este autorizat?

– Nu este?

– Acum, este. N-a fost autorizat pentru simplul fapt că oamenii de acolo nu şi-au făcut treaba. Neautorizarea lui s-a datorat cîtorva mici deficienţe care s-au rezolvat în două zile! Şi au durat ani în care n-a luat nimeni în seamă acest aspect de autorizare pentru securitatea la incendiu. Nu i-a interesat! Pe nimeni n-a interesat! S-au organizat acolo fel de fel de evenimente. Sigur, nu s-a pus niciodată problema securităţii oamenilor de acolo, dinăuntru, care participau la diferite activităţi. Nu s-a pus fiindcă stadionul chiar e construit la standarde europene şi asigură toate căile de evacuare de acolo; dar este deranjant cînd trebuie să obţii o autorizaţie şi nu te interesează să o obţii. Doar atunci cînd vine cineva şi te strînge cu uşa îţi aminteşti de pompieri, că trebuie să obţii şi o autorizaţie.

Cît priveşte spitalul de urgenţă, am mai spus: Doamne fereşte să se întîmple un eveniment nefericit la noi, în Cluj, cu multe victime, că se blochează Unitatea de Primiri Urgenţe! Se blochează: datorită faptului că este mică, pentru judeţ, accesul este foarte greoi, acolo, şi spaţiul de lîngă este foarte, foarte îngust. Cînd îţi pleacă deodată trei ambulanţe spre UPU, sau patru, efectiv eşti blocat. Şi atunci, ce aşteptăm?

– Dacă evenimentul acela nefericit se întîmplă şi într-o perioadă cum a fost acum, cu toate străzile sparte, cred că e clar…

Care consideraţi că este „lecţia” cea mai importantă pe care ne-a dat-o, tuturor, evenimentul de la Bucureşti, de la „Colectiv”?

– Cred că lecţia cea mai dură pentru noi, pentru toţi românii, este că ar trebui să stăm şi să ne gîndim că trebuie să intrăm odată în normalitate! Nu se poate ca într-un club, local sau cum vreţi să-i spuneţi, care este autorizat pentru o sută de persoane, să bagi, fără nici o responsabilitate, două sute de persoane!

– Dar nu se întîmpla numai acolo!

– Nu se întîmpla numai acolo, aşa este. Dar cluburile sînt cele mai delicate, pentru că acolo sînt activităţi cu muzică, sînt concerte, acolo, oamenii care merg, fumează, beau, consumă, probabil, şi droguri, sînt euforici, se dă cu artificii, vorba vine, „reci”, dar tot artificii sînt, tot scînteie este…

– De ce a trebuit să se întîmple accidentul de la „Colectiv” ca să se dispună controalele astea, multe, în localuri?

– Vreau să vă spun că după „Colectiv” activitatea noastră în ce priveşte avizarea-autorizarea a crescut de cel puţin 20 de ori! În fiecare zi avem peste 50 de persoane care vin şi solicită asistenţă de specialitate pentru avizare-autorizare. Tuturor le trebuie… IERI! Nu se poate! Colegii mei sînt suprasaturaţi. Sînt superobosiţi, lucrează de dimineaţa pînă seara tîrziu. Nu mai pot! Avem aceiaşi oameni pe care i-am avut şi înainte de „Colectiv”, nu mai mulţi. Am suplimentat, de la Inspecţiile de prevenire, oamenii care pleacă în teren, i-am suplimentat pe compartimentul avizare-autorizare, pentru a oferi cît mai repede informaţiile necesare pentru oamenii care doresc să intre în legalitate. Dar nu se poate aşa! Oameni care n-au făcut nimic atîţia ani şi care au riscat viaţa semenilor, lăsîndu-i să intre în diferite localuri care nu aveau minimum minimorum pentru securitatea la incendii!

I-am controlat! În fiecare an am făcut controale, nu doar acum; acum doar s-au intensificat controalele. Am mers punctual, unde am avut sesizări, la cluburile delicate din Cluj-Napoca. În fiecare an s-au făcut controale. S-au aplicat amenzi contravenţionale. Dar erau mici! Îţi rîdeau în faţă, cei amendaţi! Cu o sticlă de băutură pe care o vindea omul în seara aia, îşi plătea amenda! Atîta era! Zicea: „Aaa, ai venit şi tu în control! Poftim amenda, că ştiu că ai venit să mă amendezi, şi du-te!”. N-aveam decît să încheiem un proces verbal, să-i dăm o amendă de 12 milioane jumate – 1.250 lei, pe care omul o plătea: „Poftim şi du-te!”. Nu ne băga nimeni în seamă. Ne tratau cu indiferenţă.

Ce să vă spun? Că după „Colectiv” toată lumea, cînd merge pompierul acuma-n control, gata, şi-a amintit că trebuie să facă şi chestia asta, de autorizare? Mi se pare absurd şi hilar! Absolut hilar! Sîntem un popor care nu respectă legile. Da, sigur, legislaţia este stufoasă, este ambiguă, se bate cap în cap, uneori. Dar noi întotdeauna încercăm să ocolim legea.

– Şi… vina este a turmei sau a păstorului?

– A amîndurora, din punctul meu de vedere. Nici noi, ca instituţie, probabil n-am făcut suficient, n-am fost destul de hotărîţi, ca să schimbăm legislaţia. În ce-i priveşte pe cei care trebuiau s-o respecte, asta ţine de… cultură şi de bunul simţ.

Sînt multe lucruri care s-au întîmplat şi se vor întîmpla, după „Colectiv”. Eu sper din tot sufletul ca oamenii aceia care au murit – Dumnezeu să-i ierte şi să-i odihnească! – să fi tras un ultim semnal de alarmă pe linia asta. Să nu fi murit degeaba.

– La nivel de Cluj, care au fost evenimentele majore în 2015?

– Nu pot să spun că am avut evenimente majore. Au fost intervenţii… obişnuite. Sigur, au fost cîteva accidente mai grave, dar în nota obişnuită. Nu putem spune că am avut o intervenţie mai delicată. Am avut toate tipurile de intervenţii, inclusiv incendiu de pădure, pe care l-am stins cu ajutorul elicopterului. A fost într-o zonă foarte delicată, cu prăpăstii, cu stînci, şi n-am putut intra acolo. În rest, sigur, avalanşa mare de intervenţii este pe acordarea primului ajutor medical. Au fost foarte multe accidente, numărul accidentelor rutiere a crescut, din păcate.

– Am remarcat, din buletinele informative ale Poliţiei, că au fost multe accidente rutiere în municipiul Cluj-Napoca, într-un an în care pe multe străzi au fost organizate şantiere…

– Noi, cei din Cluj-Napoca, în ultimul timp dăm vina pe şantiere. Pînă-ntr-un punct avem dreptate. Dar, haideţi să fim sinceri pînă la capăt şi să recunoaştem că întotdeauna comentăm: dacă se face, de ce se face? dacă nu se face, de ce nu se face?

S-au obţinut nişte bani europeni cu care s-a modernizat tot Clujul. Clujul arată foarte bine, acum. Foarte bine în comparaţie cu alte municipii-reşedinţă de judeţ. Se vor termina şi lucrările astea. Nu cred că ăsta este factorul principal de producere a accidentelor. Majoritatea accidentelor grave le-am avut pe arterele din afara municipiilor şi a oraşului Huedin. Este o zonă foarte periculoasă la ieşirea din Iclod spre Fundătura. Avem aproape săptămînal accidente mortale, acolo. Este un drum drept, lat, pe care se depăşeşte continuu, şi se produc accidente foarte, foarte grave. Aproape săptămînal avem cîte un accident mortal, acolo.

– Nu aţi găsit o soluţie, împreună cu cei de la Drumuri Naţionale şi cu cei de la Poliţie, pentru a preveni accidentele din această zonă?

– Nu avem ce să le facem! Asta ţine de disciplina în trafic a conducătorilor auto. Am discutat cu cei de la Drumuri Naţionale şi de la Drumuri Judeţene şi probabil se vor lua în calcul acei parapeţi pe mijlocul drumului, ca să nu se mai poată trece dintr-o parte în alta.

– Aşa cum sînt la Izvorul Crişului?

– Da. Din acelaşi motiv s-au pus şi acolo: era o zonă expusă la accidente. Dar, repet: este indisciplină în trafic. Sînt foarte mulţi tineri care conduc şi conduc aiurea. Teribilişti! Cu maşini puternice!

– În ianuarie 2015 spuneaţi că aveţi, la ISU, maşini depăşite şi că nu puteţi face faţă, cu ele, unor evenimente grele.

– Încă le mai avem! Tot aceleaşi maşini sînt. Din 1988 este cea mai veche maşină care este în intervenţie. La toate subunităţile avem cîte o maşină din asta. Maşină care pleacă în prima linie, la incendii! Sigur, chiar în prima fază, după ce s-a luat apelul, avem, la fiecare subunitate, o maşină nouă, care pleacă prima, dar asta este de capacitate mică. După asta, însă, vine maşina veche, şi merge… tîrîndu-se pe drum. Asta este dotarea noastră de acum. 1988!

– Aţi fost dotaţi cu ceva în 2015?

– Da, am primit o autospecială cu platformă pentru salvare de la înălţime.

– Atît?

– Atît! Atît! O maşină. Adică, am mai primit, sigur, maşini din astea, mici, autoturisme, pentru efectuarea controalelor de prevenire. Pentru intervenţie am primit însă o singură maşină, dar şi aceea prin Programul Operaţional Regional.

– Cîţi oameni au plecat de la ISU Cluj în 2015?

– Nu ştiu să vă spun exact, în momentul acesta.

– Dar au fost care au plecat?

– Da. Pe statul de organizare al unităţii am fi, în momentul de faţă, 735 de persoane, dar în fapt sîntem 707 persoane, cu mine cu tot. Deci, un deficit de 28 de persoane.

– Nu e chiar aşa de mare!

– Nu, nu e chiar aşa de mare, dar faţă de circa 900, cît ar trebui să aibă un inspectorat ca al nostru, este, totuşi, o diferenţă. Sînt aproape 200 de oameni în minus!

– Cei care au plecat, au plecat spre alte structuri sau…?

– Au plecat prin demisie, şi-au găsit alte job-uri, probabil mai bine plătite. Alţii au plecat în străinătate. Decizia fiecăruia!

– Anul trecut, pe vremea aceasta, şi dvs şi… eu şi dr. Golea, de la UPU, şi dr. Simu, de la Serviciul de Ambulanţă, şi primarul comunei Beliş, Viorel Crainic, eram oprimişti în privinţa realizării unei subunităţi de pompieri şi SMURD şi a unui Centru de instruire pentru situaţii de urgenţă, la Beliş. Era proiectul gata făcut de arhitect, erau promisiuni de sprijin financiar de la Consiliul Judeţean…

Vă întreb ce am întrebat-o şi pe dr. Golea: credeţi că a fost… o păcăleală, acest proiect?

(Răspunsul, în ediţia de miercuri, 6 ianuarie, a ziarului Făclia).

M. TRIPON