Col. Ion MOLDOVAN: Anul 2016 – un an mult mai bun, pentru ISU Cluj, decât cel de dinainte

Înnoirea echipamentelor de protecţie, îmbunătăţirea tehnicii de intervenţie şi finalizarea unor proiecte demarate în 2014 sunt câteva dintre realizările pentru care inspectorul şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Avram Iancu” al Judeţului Cluj, col. Ion Moldovan, spune că anul 2016 a fost „un an mult mai bun decât cel de dinainte”.

Dar, adaugă comandantul ISU Cluj, a rămas dezamăgirea unui proiect demarat cu opt ani în urmă, Centrul Judeţean de Conducere şi Coordonare a Intervenţiilor, şi care, încă, bate pasul pe loc.

O altă „supărare” a col. Ion Moldovan sunt acele borduri amplasate de CNADNR pe mijlocul drumurilor şi care încurcă maşinile ISU Cluj să ajungă la intervenţii.

„Vă spun sincer că îmi este groază, de fiecare dată când echipajele noastre pleacă spre Vâlcele, la gândul că întâlnesc vreun mijloc de transport care se deplasează mai greu, pentru că vor trebui să intre pe contrasens sau să escaladeze bordura, pentru a ajunge cât mai repede la caz” – declară col. Ion Moldovan.

 – Anul trecut, pe vremea asta, spuneaţi despre 2015 că a fost „un an sub impactul promisiunilor”. Comparativ cu 2015, cum a fost anul 2016?

– A fost un an mai bun, mult mai bun. Am reuşit să ne îmbunătăţim tot ce înseamnă partea de echipamente de protecţie, am reuşit să ne îmbunătăţim tehnica de intervenţie prin achiziţionarea unor maşini, atât cu ajutorul primăriilor, cât şi cu ajutorul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi am reuşit să finalizăm anumite proiecte pe care le-am început în 2014. Într-un cuvânt, anul 2016 a fost mai bun ca 2015, din punctul meu de vedere.

– Şi la începutul lui 2015 şi la începutul lui 2016 vorbeaţi despre starea deplorabilă a maşinilor de intervenţie din dotarea ISU Cluj. Spuneaţi că una dintre cele mai vechi maşini de „primă linie” este din 1988 şi că în 2015 aţi primit o singură maşină de intervenţie. Câte maşini au intrat în dotarea ISU în 2016?

– Anul acesta am primit în jur de zece maşini, atât autoturisme pentru controalele de prevenire, cât şi maşini de intervenţie, ceea ce pentru noi este o gură mare, mare, de oxigen. Până acum mai primisem aşa, sporadic, cam la cinci ani mai primeam câte o maşină, dar o maşină nu avea cum să facă faţă tuturor solicitărilor noastre.

Cu aceste maşini pe care le-am achiziţionat acum, sigur că facem un pas, un pas mare spre înnoirea întregii tehnici de intervenţie, care este un proiect de mare amploare – în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare -, demarat de Inspectoratul General şi Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă şi, respectiv, Ministerul de Interne, care este ordonatorul principal de credite.

– Care sunt proiectele pe care spuneaţi că aţi reuşit să le finalizaţi în 2016?

– La sfârşitul lui 2015 – începutul lui 2016 ne-am propus să finalizăm Centrul Judeţean de Conducere şi Coordonare a Intervenţiilor, ne-am propus să deschidem un punct de lucru la Floreşti, ne-am propus să finalizăm lucrările de reabilitare a clădirii Detaşamentului de Pompieri de la Huedin, clădire care era într-o stare absolut deplorabilă, era cea mai degradată clădire a unei subunităţi ISU Cluj. Ne-am propus, de asemenea, să îmbunătăţim parcul auto la Detaşamentul Dej, detaşament care avea numai maşini vechi. Cam astea au fost proiectele mari.

Ce am realizat până la această oră? Am luat, cu ajutorul Primăriei şi Consiliului Local Dej, o maşină mică de intervenţie, pentru intervenţie urbană. După multe întrevederi cu dl primar, acesta a înţeles că este absolută nevoie, la Dej, de acea maşină. Tot pentru Detaşamentul Dej am mai primit două autospeciale nou-nouţe, de la Inspectoratul General.

La Floreşti, cu ajutorul Consiliului Local şi al d-lui primar a fost finalizat acel punct de lucru de care spuneam, astfel încât, începând cu data de 30 noiembrie 2016, acolo funcţionează un echipaj SMURD şi un echipaj de intervenţie. Este o clădire nouă-nouţă, realizată de Primăria Floreşti din fonduri proprii.

Am reuşit, în proporţie de 80%, să reabilităm clădirea Detaşamentului Huedin, cu ajutorul Primăriei şi Consiliului Local Huedin. Dl primar a promis că ne ajută şi ne-a şi ajutat foarte mult, având în vedere că acolo era o clădire foarte veche, era cea mai urâtă clădire a noastră. Era, cum am spus, într-o stare deplorabilă! Acum va fi cea mai frumoasă subunitate a noastră, din judeţ – pe lângă celelalte noi, construite recent, bineînţeles, şi mă refer la punctele de lucru de la Floreşti, Mociu, Băişoara.

N-am reuşit, din păcate, n-am reuşit în 2016 să facem absolut nimic în ceea ce priveşte Centrul Judeţean de Conducere şi Coordonare a Intervenţiilor. Asta s-a datorat, poate, şi faptului că s-a schimbat conducerea Consiliului Judeţean. Apoi, fusese şi acel control al Curţii de Conturi, în urma căruia s-a spus că nu avea, CJ, baza legală să finanţeze acest Centru. Fals! A fost o întreagă discuţie, şi în 2016, pe tema asta şi din păcate nu s-a făcut absolut nimic.

– Nu vi se pare că seamănă, un pic, „povestea” Centrului Judeţean de Conducere şi Coordonare a Intervenţiilor cu cea a Spitalului Regional de Urgenţă?

– Sigur, la o scară mai mică… Proiectul nostru a început din 2009, dacă nu mă înşel, deci sunt deja opt ani! Este realizat cam… 40%. Sper şi îmi doresc să am putere de convingere, să-i pot determina pe cei de la Consiliul Judeţean Cluj să ducem la capăt acest proiect. Dacă nu, atunci nu ştiu, cred că voi aborda situaţia la modul cel mai serios la Inspectoratul nostru General, pentru a vedea dacă nu ne sprijină ei sau dacă să nu căutăm finanţare în altă parte, fiindcă nu mai pot să ţin blocat acest proiect!

– Care au fost câteva dintre evenimentele, să zic, „majore”, pentru ISU Cluj, în 2016?

– Drept să vă spun, n-am avut intervenţii foarte grele. Am avut toate tipurile de intervenţii – inundaţii, incendii, accidente urâte şi grave. Cred însă că în 2016 şi-au pus amprenta asupra activităţii noastre, foarte mult, evenimentele care se întâmplă în municipiul Cluj-Napoca şi în judeţul Cluj, gen Festivalul Untold, Electric Castle, Festivalul Internaţional de Film Transilvania – TIFF şi altele, la care ni se solicită colaborarea şi la care suntem părtaşi. Pe timpul festivalului Untold, de exemplu, în fiecare dintre cele patru zile am avut în teren în jur de 130 de oameni, pe 24 de ore. Înmulţiţi cu patru şi vedeţi! Deci toată suflarea, tot personalul care este în ISU Cluj, de la reşedinţă şi de la subunităţi, a participat la gestionarea acestui eveniment. Este un eveniment care pe an ce trece ia o amploare fantastică. Anul acesta a fost o organizare şi o asigurare a măsurilor foarte… delicată, având în vedere atentatele teroriste care avuseseră loc cu puţin timp în urmă şi eram sub impactul ameninţărilor respective. Dar ne-am descurcat foarte bine. Foarte bine! Am avut şi sprijinul colegilor din judeţele limitrofe şi eu zic că ne-am descurcat foarte bine. De altfel, am şi primit felicitări de la Bucureşti, pentru felul cum ne-am descurcat.

– Dintre intervenţiile pe care le-aţi avut în 2016, care au fost cele mai multe? Adică, ce tipuri de intervenţii au predominat?

– De departe, primul ajutor medical în situaţii de urgenţă.

– Dr. Adela Golea, de la UPU-SMURD, spunea că în 2016 au fost foarte multe accidente rutiere şi accidente cu mai multe victime.

– Aşa este.

– Există, încă, zone, să zic, „predispuse” la accidente rutiere?

– Din analizele făcute de noi rezultă că sunt anumite zone în judeţ în care sunt multe accidente, şi aici vă pot da ca exemplu ieşirea de la Iclod spre Fundătura.

– Şi anul trecut vorbeaţi de aceeaşi zonă. Aşadar, a rămas…

– Da, a rămas. Este o porţiune dreaptă între Iclod şi Fundătura în care avem dacă nu săptămânal, lunar sigur avem două, trei, patru accidente. Sunt şi accidente grave, chiar foarte grave.

Mai avem astfel de zone spre Gilău, şi ieşind din Gilău, spre Căpuş, Huedin. Probleme foarte mari avem, însă, cu acele lucrări ale CNADNR, bordurile de pe mijlocul străzii.

– Chiar mă pregăteam să vă întreb dacă din punctul dvs de vedere acele borduri sunt utile sau mai degrabă pun în pericol participanţii la trafic. Spre Huedin, cel puţin, ştiu că nu sunt semnalizate corespunzător, iar dacă circuli noaptea şi mai este şi ceaţă, e cam… vai!

– În ce mă priveşte, nu pot să spun dacă sunt sau nu sunt utile. Cert este că pe noi ne încurcă, la intervenţii. Şi vă şi spun de ce.

De exemplu, în Feleac, mergând spre Vâlcele, este o singură bandă de circulaţie. Dacă noi mergem la o intervenţie şi întâlnim un autobuz în faţa noastră, care merge…

– … cu viteza lui…

– … cu viteza lui, evident, nu-l putem depăşi. Or noi ne grăbim, pentru că trebuie să ajungem la intervenţie! Şi nu-l putem depăşi.

Ca să vă dau un exemplu concret: Când s-a întâmplat acel accident în Feleac, cu fetiţa aceea lovită pe trecerea de pietoni, oamenii mei au trecut peste bordură cu ambulanţa, ca să ajungă cât mai repede la intervenţie, şi au mers pe contrasens. Deci, au riscat enorm de mult ca să ajungă la caz!

Trăgând o linie, eu spun că acele lucrări trebuiau făcute cu cap şi trebuia analizat foarte bine unde şi cum anume se montează, şi ce implicaţii au asupra circulaţiei, inclusiv circulaţia noastră, a ambulanţelor şi a poliţiei.

– Aţi discutat aceste lucruri cu cei direct răspunzători?

– Da, a avut loc o discuţie în prezenţa d-lui prefect, dl prefect a făcut şi o adresă către minister şi către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale. Am avut această discuţie în şedinţa ATOP (Autoritatea Teritorială de Ordine Publică) Cluj, în care a fost invitat directorul de la CNADNR să-şi susţină punctul de vedere despre respectivele lucrări. Nu pot să spun că eu am înţeles ceva din acele explicaţii ale d-lui director. Ceea ce am înţeles, totuşi, este că acele lucrări… s-au făcut şi se vor menţine în continuare. Iar noi, n-avem decât să ne descurcăm! Nu ştiu cum şi în ce sens!

Vă spun sincer că îmi este groază, îmi este frică de fiecare dată când echipajele noastre pleacă spre Vâlcele, la gândul că întâlnesc vreun mijloc de transport care se deplasează mai greu, pentru că vor trebui să intre pe contrasens sau să escaladeze bordura, pentru a ajunge cât mai repede la caz.

Am înţeles că aceleaşi lucrări se fac în Gilău, că deja de foarte, foarte multă vreme se fac şi nu se mai termină la Păniceni, în curbă… Încă se întâmplă accidente, acolo. Şi, cum aţi spus dvs, mergând noaptea, nu vezi. E ceaţă, e întuneric… Cum este şi în Feleac: uneori este ceaţă acolo, când cobori; ai prins mâzgă, ai intrat cu o roată în bordură…, te-ai răsturnat.

– Pe lângă toate astea, mai trebuie să punem la socoteală şi faptul că aceste lucrări îi împiedică, în multe cazuri, pe oameni să poată intra în propriile gospodării.

– Eu vă spun sincer: am umblat mult prin lume, dar n-am văzut nicăieri sens giratoriu în capul dealului! Nu se poate aşa ceva! Sens giratoriu în capul dealului, când ai vizibilitate foarte redusă şi mergând spre Turda şi venind de la Turda! În capul dealului să faci sens giratoriu, mi se pare impardonabil!

Dar, repet, este decizia lor, a celor de la CNADNR, şi probabil au şi o explicaţie foarte pertinentă în ce priveşte aceste lucrări. Dar aceste lucrări pe noi nu fac decât să ne încurce!

– Apropo: cum vă descurcaţi cu maşinile ISU între blocuri, unde accesul este, adesea, blocat de autoturismele parcate care pe unde?

(Răspunsul, în ediţia de luni, 9 ianuarie, a ziarului Făclia)

M. TRIPON