Cod roşu de alertă în judeţul Cluj din cauza ravagiilor făcute de urşi, lupi şi mistreţi

Demersul autorităţilor de a captura ursul care a făcut ravagii la Muntele Cacovei, pentru a-l reloca în zona parcului naţional Apuseni, a eşuat. Reprezentantul Direcţiei Silvice Cluj, Kerekes Levente, a anunţat ieri, în cadrul Colegiului Prefectural, că o echipă specializată a stat mai multe zile în zona Băişoara pentru a prinde ursul, însă acesta nu a intrat în cuşcă.

Locuitorii zonei Muntele Cacovei au cerut, în urmă cu o lună, autorităţilor să ia măsuri împotriva urşilor şi lupilor din zonă deoarece le fac ravagii în gospodării. Oamenii au arătat că sălbăticiunile le-au omorât mai multe animale şi că nu se mai pot apăra.

Imediat după sesizare, prefectul Gheorghe Ioan Vuşcan a cerut Gărzii Forestiere şi Direcţiei Silvice Cluj să găsească soluţii pentru a-i proteja pe localnicii din Muntele Cacovei. Cu ocazia şedinţei de Colegiu Prefectural de ieri, Kerekes Levente, reprezentant al Direcţiei Silvice Cluj, a anunţat că o echipă specializată, care trebuia să realizeze relocarea ursului, a stat patru zile şi patru nopţi în Băişoara, însă acţiunea a eşuat.

“La solicitarea noastră de recoltare, adică de împuşcare, Ministerul Mediului a aprobat relocarea ursului pe fondul Valea Drăganului, din incinta Parcului Naţional Apuseni, tot în judeţul Cluj. Relocarea trebuia realizată de o echipă specializată, care a venit în Băişoara şi a amplasat capcana pentru prinderea ursului. Au stat patru zile şi patru nopţi dar ursul nu a mai venit, deci relocarea a eşuat. Aşteptăm în aceste zile de la minister cota de recoltă la urs şi sperăm să primim aprobarea pentru a împuşca ursul respectiv. Dacă se obţine aprobarea, cât de repede vom recolta ursul care îi sperie pe oameni şi creează probleme”, a spus Kerekes. La rândul său, prefectul judeţului Cluj, Gheorghe Ioan Vuşcan, a declarat că a cerut Direcţiei Silvice Cluj să anunţe cetăţenii din zonă să rămână în alertă, problema fiind una serioasă. „Am făcut demersuri la Direcţia Silvică, la Garda Forestieră, am obţinut aprobare să relocăm urşii, să îi ducem în altă parte. E o soluţie să nu se mai apropie de gospodăriile oamenilor, să le ameninţe viaţa, să le mănânce vacile şi oile, mai ales că erau şi copii în zonă care trebuie să meargă pe jos la şcoală. Dar am aflat acum că relocarea a eşuat, ursul nu a intrat în cuşcă şi cer Direcţiei Silvice Cluj să anunţe cetăţenii să rămână în alertă, e o problemă la modul serios, nu este de glumit”, a spus Vuşcan.

Nu doar urşii fac ravagii în judeţul Cluj. Participanţii la Colegiul Prefectural au avertizat că la nivelul judeţului au fost înregistrate pagube considerabile din cauza mistreţilor. Aceştia au distrus culturi agricole din comunele Viişoara, Căşeiu, Chiuieşti, iar ciorile le-au produs pagube fermierilor din localităţile Turda, Gilău, Cluj-Napoca. De asemenea, s-a avertizat că au fost semnalate şi atacuri ale lupilor. Mihai Horvat, un fermier din comuna Dăbâca, s-a plâns în cadrul şedinţei Colegiului Prefectural de faptul că asociaţiile fermierilor au înregistrat pagube mari din cauza mistreţilor, a bursucilor, căpriorilor şi ciorilor, care le distrug culturile de porumb sau floarea soarelui.

„Peste 60 de hectare cu porumb din comuna Dăbâca au fost întoarse de mistreţ. Toamna se înregistrează distrugeri masive la porumb şi floarea soarelui, culturile fiind afectate de mistreţi, grauri, ciori şi porumbei. Am cumpărat aparate cu ultrasunete, am făcut pază, dar nu am reuşit să limităm pagubele, singura soluţie fiind modificarea legislaţiei, cu măsuri privind organizarea de vânători sistematice sau posibilitatea de a asigura agricultorilor pază înarmată, cu dreptul de a împuşca vânatul care intră pe proprietate. Cerem şi despăgubiri pentru pagubele produse”, a spus Horvat.

Şeful Gărzii Forestiere Cluj, Istrate Şteţco, a precizat şi el că efectivele de mistreţi din judeţ sunt de trei ori mai mari decât ar trebui.

„Nu reuşim să ţinem pasul recoltării cu numărul lor, care este în creştere. Faţă de un număr optim de peste 1.000 de mistreţi, numărul lor a crescut la 3.200. Şi la urs efectivele sunt mari şi încep să crească. În anul 2015 s-a stabilit o cotă de recoltare, adică de împuşcare, de 7 animale, iar în acest an cota a depăşit 20 de urşi. Faţă de un efectiv optim de 36 de urşi, avem 160. Relocarea nu este o soluţie, le creăm altora o problemă. Şi la lup efectivele sunt numeroase, faţă de 71 de animale avem 284”, a precizat Şteţco.

Prefectul Gheorghe Ioan Vuşcan a precizat că problemele semnalate de fermieri şi cetăţeni care se aleg cu culturile distruse din cauza animalelor sălbatice sunt extrem de grave, arătând că este deosebit de alarmant faptul că s-a ajuns ca sălbăticiunile să atace şi oameni şi gospodării.

Cosmin PURIŞ