Clujenii sunt așteptați duminică la urne

A woman casts her ballot during the second round of the French departemental elections in Le Grand-Quevilly, northwestern France, on March 29, 2015. AFP PHOTO / CHARLY TRIBALLEAU

• Cheltuielile în județul Cluj pentru alegerile europarlamentare şi referendum depăşesc 5,1 milioane de lei •

În județul Cluj sunt așteptați duminică la urne 609.340 de cetățeni cu drept de vot pentru a desemna reprezentanții în Parlamentul European în cele 664 secții de votare. Potrivit datelor prezentate de Biroul Electoral Județean Cluj, în municipiul Cluj-Napoca sunt înregistrați 273.026 cetățeni cu drept de vot.

Dintre secțiile de votare amenajate, 375 vor funcționa în mediul rural, iar 289 în mediul urban. În Cluj-Napoca vor fi deschise 183 de secții de votare. Pentru votul de duminică în județul Cluj au fost tipărite  670.349 de buletine de vot, 3320 ștampile VOTAT și 558.074 autocolante. Conform Biroului Electoral Județean, secțiile de votare pentru europarlamentare vor fi deschise la ora 7,00 alegerile urmând să se desfășoare până la ora 21,00. Pentru alegerile europarlamentare au fost alocați 4.454.000 lei iar pentru referendum 660.000 lei.

Subprefectul județului Cluj, Alin Danci a declarat pentru Făclia că au fost luate toate măsurile astfel încât procesul electoral să se desfășoare în cele mai bune condiții. “Suntem pregătiţi pentru acest scrutin electoral şi sperăm ca totul să se desfăşoare fără probleme. Pentru o bună desfăşurare a procesului electoral, a fost asigurată instruirea primarilor şi secretarilor unităţilor administrativ teritoriale din judeţ, precum şi a preşedinţilor şi locţiitorilor secţiilor de votare, cu privire la sarcinile ce le revin”, a spus subprefectul judeţului Cluj. Acesta a mai arătat că sunt asigurate generatoare de curent pentru perioada 25-27 mai la nivelul Biroului Electoral Județean și la Centru de prelucrare a datelor statistice.

Alegătorii comunitari nu pot însă vota pentru referendum

Alegătorii care în ziua alegerilor se află în localitatea de domiciliu sau reşedinţă votează la secţiile de votare la care sunt arondaţi. Cei care în ziua alegerilor se află în altă localitate (comună, oraş, municipiu) decât cea de domiciliu îşi vor exercita dreptul de vot la orice secţie de votare, urmând a fi înscrişi în lista electorală suplimentară.

Pot să voteze la europarlamentare şi cetăţenii comunitari care s-au înscris în listele speciale. Prin alegător comunitar se înţelege orice cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, altul decât România, care are dreptul de a alege în România pentru Parlamentul European, având domiciliul sau reşedinţa în România, în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi. Alegătorii comunitari nu pot însă vota pentru referendum.

Nu au drept de vot debilii şi alienaţii mintal puşi sub interdicţie şi persoanele care, în ziua de referinţă, sunt condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.

De asemenea, nu pot vota pentru alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European cetăţenii români care sunt înscrişi în listele electorale ale altor state membre. Aceştia pot vota doar listele/candidaţii din statul respectiv. 

Cererile alegătorilor netransportabili din motive de boală sau invaliditate prin care se solicită deplasarea urnei speciale se depun cel mai târziu în preziua alegerilor, potrivit unei decizii a Biroului Electoral Central. Cererile scrise formulate de alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, însoţite de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, prin care se solicită deplasarea urnei speciale, se depun cel mai târziu în preziua alegerilor.

Conform BEC, cererea de votare prin intermediul urnei speciale, formulată de alegător, trebuie datată şi semnată olograf şi va cuprinde numele, prenumele, data naşterii, codul numeric personal, domiciliul, seria şi numărul actului de identitate valabil, precum şi adresa la care se află.

PSD – primul pe buletinul de vot

PSD ocupă primul loc pe buletinul de vot la alegerile europarlamentare din 26 mai, urmat de Alianţa 2020 USR PLUS şi Partidul Pro România.

Următoarele poziţii sunt ocupate de UDMR, PNL, ALDE, Partidul PRODEMO, PMP, Partidul Socialist Român, Partidul Social Democrat Independent, Partidul România Unită, UNPR, Blocul Unităţii Naţionale – BUN.

Pe ultimele poziţii pe buletinul de vot se află candidaţii independenţi – Gregoriana-Carmen Tudoran, George Nicolae Simion şi Peter Costea.

Pentru ca votul să nu fie anulat, ștampila trebuie aplicată în chenarul partidului sau a candidatului independent preferat. 

Legislativul european-751 de membri

Parlamentul European, care urmează a fi înnoit în această lună, este format în prezent din 751 de deputaţi organizaţi pe grupuri politice, exercită competenţe legislative, bugetare şi de control democratic şi are trei sedii: Strasbourg (sediul oficial, în Franţa), unde se desfăşoară cele 12 sesiuni plenare lunare, inclusiv sesiunea bugetară, Bruxelles, loc de reuniune pentru comisii, şi Luxemburg, sediul Secretariatului General. Iniţial, PE a avut 142 de membri, iar prima sa reuniune a avut loc la Strasbourg, în martie 1958. Numărul parlamentarilor a crescut pe măsura aderării de noi ţări la forul comunitar. Între 7 şi 19 iunie 1979 au avut loc primele alegeri prin sufragiu universal direct. La 1 iulie 1987 a intrat în vigoare Actul Unic European. La 7 februarie 1992 s-a semnat la Maastricht Tratatul Uniunii Europene, care a intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993. S-a introdus procedura de codecizie. La 2 octombrie 1997 s-a semnat Tratatul de la Amsterdam, prin care s-a simplificat procedura de codecizie şi care a intrat în vigoare la 1 februarie 1999. La 26 februarie 2001 s-a semnat Tratatul de la Nisa pentru reforma instituţională a UE, care a intrat în vigoare la 1 februarie 2003. La 1 ianuarie 2007, Bulgaria şi România au aderat la Uniunea Europeană. Din 2007, până în 2009, Parlamentul European au avut 785 de eurodeputaţi proveniţi din 27 de ţări. Tratatul de la Lisabona, neratificat, modifică numărul de parlamentari. La alegrile din 2009 au fost aleși 754 de deputați, iar odată cu aderarea în 2013 a Croației la UE numărul deputaților europeni a crescut la 766.

Cosmin PURIȘ