UE şi exodul creierelor

Prezent săptămâna trecută la Cluj-Napoca unde a luat parte la dialogul cu cetățenii cu tema “Orizont Europa: provocări și perspective”, comisarul european Mariya Gabriel a anunţat că Programul „Orizont Europa” investește în modelarea viitorului prin intermediul cercetării și inovării.

Mariya Gabriel a precizat că acest program are potenţialul de a deveni cel mai important și ambițios proiect UE pentru cercetare și inovare de până acum. De asemenea, potrivit oficialului european, programul își propune să ofere sprijin pentru transformarea provocărilor în oportunități, îmbunătățind astfel viața cotidiană a europenilor.

Discuțiile la care a luat parte şi primarul Emil Boc s-au axat pe modul în care exodul de creiere poate fi transformat în mobilitatea acestora, pe modalitățile de garantare a justiției sociale, pe importanța participării active a cetățenilor în identificarea priorităților pentru Misiunile Orizont, pe accentul pus pe investițiile în startup-urile și IMM-urile ce se concentrează pe soluții durabile și tehnologii ”verzi”, pe construirea unei rețele de orașe europene ce promovează inovarea și pe nevoia de a utiliza mai bine și mai eficient resursele.

Comisarul european Mariya Gabriel a explicat că „Programul are ca scop să ofere Europei un nou impuls pentru o poziționare la nivel global. ”Pornim de la succesul programului Orizont 2020 și construim mai departe prin promovarea unui sprijin puternic pentru inovarea avansată prin intermediul Consiliului european pentru inovare, prin crearea unui impact sporit în baza misiunilor de cercetare-inovare și prin raționalizarea peisajului din domeniul parteneriatelor”, a spus Mariya Gabriel. La rândul său, primarul municipiului Cluj-Napoca Emil Boc, raportor pentru Avizul CoR privind ”Exodul creierelor în UE: abordarea provocării la toate nivelurile”, a subliniat că investițiile la nivel local și regional în ecosistemul de inovare vor permite găsirea în mod eficient de soluții la problema «exodului de creiere» prin transformarea lui într-un «influx de creiere». ”Politica de coeziune deja oferă răspunsuri acestei provocări, însă programul Orizont poate furniza un sprijin important prin acțiuni la nivel local și colaborarea mai eficientă cu orașele și regiunile“, a spus Emil Boc.

Cluj-Napoca a găzduit, în perioada 5-7 martie, o serie de evenimente dedicate inovării, startup-urilor și viitorului tinerilor. Alături de Comisarul European pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel, la Cluj-Napoca s-au mai aflat zeci de reprezentanți ai ecosistemului european de inovare și startup.

În acest context, oficialul UE a lansat la Cluj-Napoca competiția pentru anul 2020 privind „Capitala Europeană a Inovării”, acordată de un juriu, în urma unei competiții de proiecte, celui mai inovativ oraș european al anului. „Orașul nostru se numără și el printre cele care dețin deja toate ingredientele și uneltele necesare pentru a depune o aplicație excelentă și pentru a deveni Capitală Europeană a Inovării. Am încredere că prin strânsa colaborare care există la nivel local între actorii care formează acest ecosistem de inovare, Clujul va fi un candidat puternic pentru obținerea acestei titulaturi”, a explicat primarul Emil Boc.

Tot în cadrul acestei serii de evenimente, au avut loc mai multe întâlniri tehnice, de lucru, care au radiografiat viziunea de dezvoltare a orașului. Prin consolidarea parteneriatului dintre administrația publică locală, universități și sectorul de tineret, mediul de business, organizații non-guvernamentale și cetățeni, Clujul devine un etalon în ceea ce înseamnă inovare, cercetare și dezvoltare durabilă – demersurile începute în domenii precum tineret, educație sau participare publică fiind considerate modele de bune practici de către Comisarul Mariya Gabriel și participanții la eveniment.

Alături de cele mai recente știri de la Bruxelles, privind fondurile alocate ecosistemelor colaborative de inovare, Capitalei Europene a Inovării și Misiunii ”100 de orașe carbon-neutre până in 2030” din Programul Horizon Europe, au mai fost anunțate și ultimele acțiuni locale privind ecosistemul.

Astfel, s-a lansat public primul Manifest din România privind valorile și misiunea comună a startup-urilor. Acest document a fost extrem de bine primit de către tehnocrații Europeni care îl vor propune și actorilor similari din alte țări ale Europei ca exemplu de bună practică.