Centrul European de Studii Covasna-Harghita: „Românii din Sud-Estul Transilvaniei”

În zilele de 19-20 septembrie 2014 au avut loc lucrările Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice „Românii din Sud-Estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie”, Ediţia a XX-a, dedicată împlinirii a două decenii de la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei.

Sesiunea a fost organizată de Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, din cadrul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna” şi Centrul Cultural „Miron Cristea”, cu sprijinul S.C. Ştefadina Comserv SRL Bucureşti

La sesiune au participat aproape 100 de specialişti din domeniile istoriei, etnografiei, sociologiei, muzeologiei, arhivisticii, din 30 de localităţi din întreg spaţiul românesc, din centre precum Bucureşti, Cluj-Napoca, Sibiu, Tîrgu Mureş, Timişoara, Bacău, Turnu Severin etc. Sesiunea s-a înscris, aşadar, în întreg ansamblul de manifestări dedicate sărbătoririi celor două decenii de la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei şi întronizării în scaunul arhieresc a ÎPS Ioan Selejan.

Comunicările s-au bazat pe documente inedite, pe noi descoperiri de arhivă privind istoria românilor din sud-estul Transilvaniei, de la curbura interioară a Carpaţilor, şi a convieţuirii lor cu secuii, în general armonioasă, firească şi reciproc solidară pe durata lungă a istoriei. Din păcate nu au lipsit nici momentele de criză în relaţiile româno-secuieşti/maghiare din perioadele 1848-1849, 1940-1944 şi 1989-1990, toate abordate în lucrările sesiunii cu detaşare şi obiectivitate ştiinţifică. În acest context s-a subliniat ca prioritate de maximă importanţă necesitatea asumării istoriei reale de către acei istorici, publicişti şi lideri de opinie maghiari care au adoptat, cu îndărătnicie demnă de o cauză mai nobilă, o istorie deformată, o realitate contrafăcută a trecutului nostru comun pentru a crea baza ideologică a proiectelor separatiste şi autonomiste antiromâneşti.

Indirect, lucrările sesiunii se constituie într-un apel adresat generaţiilor actuale de secui/maghiari locuitori în Covasna, Harghita şi Mureş de a nu se dezice de strămoşii lor cei reali şi nu inventaţi cu grandomanie ridicolă de unii „istorici”-ideologi, de a nu-şi abandona acei buni strămoşi ai lor care s-au implicat cu prietenie şi solidaritate în istoria românilor, fiind alături de Ştefan cel Mare la Podul Înalt, de Mihai Viteazul la Călugăreni, de alt strălucit voievod precum Petru Rareş etc., aceasta fiind o realitate implacabilă, de neşters şi de nefalsificat a istoriei nostre comune.

Cei prezenţi la sesiunea de comunicări au respins cu fermitate proiectul de autonomie teritorială pe criterii etnice maghiare lansat recent de UDMR, o iniţiativă profund anticonstituţională şi o contrafacere artificială, fără nicio legătură cu realitatea noastră naţională, cu istoria Transilvaniei. Din dezbaterile sesiunii de comunicări a reieşit faptul că astfel de demersuri lansate chiar în preajma împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire din 1 Decembrie 1918 jignesc profund conştiinţa naţională a românilor şi ele nu se justifică, deorece concetăţenii de etnie maghiară dispun de absolut toate drepturile cetăţeneşti prevăzute în Constituţie, necesare perpetuării identităţii lor naţionale. Mai mult chiar, în judeţele Covasna, Harghita şi parţial Mureş, românii de aici au nevoie de cel puţin tot atîtea drepturi şi facilităţi economice, politico-administrative, culturale şi educaţionale cîte le au secuii/maghiarii din zonă. S-a relevat, ca prioritate, susţinerea de către stat a instituţiilor, libertăţilor cetăţeneşti şi proiectelor culturale, ştiinţifice şi de dezvoltare identitară a românilor din zonă, nu numai a celor maghiare.

A fost reluat, şi cu acest prilej, apelul adresat înaltelor foruri ştiinţifice şi culturale ale României: Academia cu Institutele ei, universităţile, uniunile de creaţie etc, de a investi şi de a se implica în cercetarea şi promovarea istoriei şi vieţii spirituale româneşti în Covasna, Harghita şi Mureş.

Participanţii la sesiune au relevat necesitatea reluării tradiţiei nobile de solidaritate a societăţii din perioada interbelică prin adoptarea de către licee pedagogice, de către alte şoli şi comunităţi din întreagă ţară a unor şcoli, parohii şi comunităţi româneşti din Covasna, Harghita şi Mureş.

Cei prezenţi la sesiune, precum şi zeci şi zeci de personalităţi ale vieţii cultural-ştiinţifice din întreaga ţară: academicieni, scriitori, istorici, cercetători etc, reprezentanţi ai societăţii civile, au scos în evidenţă rolul important pentru românitate şi ortodoxie al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei în cei 20 de ani de la înfiinţare şi activitatea excepţională a IPS Ioan Selejan în fruntea acestei instituţii care s-a dovedit o necesitate vitală în această zonă multietnică şi multiconfesională, creind structuri cultural-religioase durabile, care au dat vieţii publice din zonă echilibrul necesar bunei convieţuiri şi armoniei vieţii publice, în concordanţă cu marile deziderate europene.