Ce îşi doresc clujenii pentru oraşul lor (II)

Continuăm, în ediţia de astăzi, prezentarea proiectelor pe care clujenii le propun în cadrul procesului de bugetare participativă 2018, cu cele 28 de proiecte din cadrul domeniului Amenajare spaţii publice – respective mobilier urban, iluminat public etc.
Printre proiectele propuse, care, în opinia autorilor presupun bugetul maxim, cuvântul de ordine pare să fie reabilitare. Astfel, clujenii, ca orice gospodar vrednic, îşi doresc ordine şi curăţenie, mai mult confort şi spaţii publice înverzite. Un astfel de proiect este cel propus de Marcel Ionescu-Heroiu, respective realizarea unui ghid de reabilitare a spaţiilor publice. Potrivit autorului, Primăria Cluj-Napoca ar trebui să pregătească un “Ghid de reabilitare a spaţiilor publice”, pe modelul “Public Space Design Manual” pregătit de Primăria Praga, unde să se traseze câteva principii clare privind intervenţiile urbane viitoare. Bugetul unui astfel de proiect ar fi de 150.000 de euro, după cum consideră Marcel Ionescu-Heroiu. „Un astfel de ghid poate oferi coerenţă şi eficienţă în procesul de transformare urbană a Clujului. Ghidul va adresa principii de reabilitare a tuturor spaţiilor publice — atât din centrul oraşului cât şi din cartierele rezidenţiale”, arată autorul proiectului.
În acelaşi registru, se înscrie şi proiectul privind reabilitarea spaţiului din jurul halei agroalimentare din Piaţa Mihai Viteazul, propus de Alexandru Raţ. Proiectul presupune în primul rând, refacerea trotuarului şi reamenajarea standului de taxi în această zonă care este printre cele mai aglomerate din oraş. Apoi, refacerea străzilor care încadrează Hala agroalimentară şi, dacă este posibil, chiar desfiinţarea tarabelor de pe strada Argeş. În zonă este nevoie de amenajarea unor zone de spaţiu verde, cel puţin plantarea unor copaci, consideră, Alexandru Raţ, autorul propunerii. „În condiţiile în care se reabilitează statuia lui Mihai Viteazul şi zona din jurul ei, este de dorit ca Primăria să înceapă refacerea întregii zone a Pieţei Mihai Viteazul, pentru a asigura o mobilitate durabilă”, precizează acesta.
Tot în domeniul reabilitării în zona centrală, se situează şi propunerea lui Cătălin Andrei Ivan, privind repararea malului şi îngrădirea Lacului Chios din parcul central, proiect, de asemenea, cu un buget de 150.000 de euro.
În acelaşi registru, Antonia Roman propune reabilitarea Pieţei Karl Liebknecht din cartierul Iris, care, spune aceasta, astăzi este practic o parcare. Potrivit proiectului, zona ar urma să fie transformată într-un spaţiu pietonal, cu iluminat modern, cu bănci şi cu spaţiu verde. „Această piaţă aflată în cartierul Iris se degradează de la an la an şi orice intervenţie în zonă ar fi binevenită”, consideră Antonia Roman, autoarea proiectului.
Rămânând în zona confortului şi a esteticului prezentăm proiectul Mioarei Fărcaş, care propune amenajarea zonelor verzi de protecţie a apelor ca spaţii publice. Potrivit autoarei, scopul proiectului este de a creşte suprafaţa spaţiilor verzi publice care pot fi folosite de locuitorii din Cluj-Napoca. „Se propune conservarea, igienizarea şi amenajarea non-invazivă a fâşiilor de protecţie a apelor(Ve din PUG), astfel încât să fie accesibile tuturor locuitorilor oraşului.
Conform PUG se găsesc mai multe astfel de zone în oraş, existând oportunitatea dezvoltării unitare a unei reţele de spaţii verzi cu trasee pietonale destinate populaţiei. Se propune amenajarea acestor fâşii în conformitate cu reglementările în vigoare, urmărind conservarea şi fixarea terenului, protejarea acestuia faţă de fenomenele de eroziune şi păstrarea caracterului cât mai natural al zonei . Acolo unde este posibil se pot crea, pe lângă trasee pietonale, şi locuri de odihnă, spaţii de joacă, zone de sport etc. Pentru început am identificat 2 astfel de zone pentru a fi amenajate – între strada Bună Ziua şi cartierul Andrei Mureşanu, 2 fâşii înguste paralele cu strada Calea Turzii-, dar proiectul poate fi extins la nivelul întregului oraş”, se arată în proiectul propus de Mioara Fărcaş.
De asemenea, un alt clujean propune reamenajarea zonei dintre Parcul Feroviarilor şi Parcul Armătura. „Îmi pare că potenţialul acestui parc şi a întregii zone poate fi amplificat prin conectarea (unificarea) Parcului Feroviarilor cu Parcul Armătura, adică să vorbim în viitor de un singur parc. Fragmentarea care există acum limitează potenţialul de atractivitate a acestor parcuri şi a zonei (care este destul de gri, o zonă cu aspect industrial, o zonă care pare puţin părăsită, neglijată). Obiectivul acestei propuneri este realizarea unui concurs de proiecte (cu obiective urbanistice şi peisagistice) sub coordonarea Ordinului Arhitecţilor şi realizarea propriu-zisă a lucrării de reamenajare”, precizează Cosmin Cătălin Cioban, autorul proiectului.

Adriana STUPAR